ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2352/2008

Asupra

recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

P.M., P.D.I., P.H. și S.M. au

acționat în judecată Statul Român, prin Consiliul Local Cluj-Napoca și Primarul

Municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea dispoziției nr. 2389 din 31 mai

2004 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca și obligarea acestuia să emită

o nouă dispoziție de restituire în natură a imobilelor Arator la Rotația II

înscrise inițial în C.F. nr. 19033 cu nr. top 21877/2 și în C.F. 19245 cu

nr.top.21876/2 și în prezent înscrise în C.F. nr. 39107, iar în cazul

imposibilității restituirii acestor imobile în natură să li se acorde

despăgubiri bănești.

În motivarea acțiunii, petiționarii

au susținut că dispoziția nr. 2389/2004 este nelegală, deoarece cu probele

anexate notificării și-au probat calitatea de succesori ai proprietarului

tabular C.M.G.

Tribunalul Cluj prin sentința nr.

307 din 18 aprilie 2007 a admis în parte plângerea reclamanților P.M., P.D.I.,

P.H. și S.M. împotriva Statului Român, prin Consiliul Local Cluj-Napoca și

Primarul Municipiului Cluj-Napoca. Anulând dispoziția nr. 2389 din 31 mai 2004

emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca. Instanța l-a obligat pe acesta să

emită o nouă dispoziție prin care să le acorde despăgubiri bănești petenților

în sumă de 248.100 Euro.

Prin aceeași sentință primarul a

fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 RON în favoarea

petenților.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că petenții și-au dovedit calitatea de succesori ai proprietarului

tabular C.M.G. iar prin expertiza efectuată în cauză s-a stabilit că parcela

nr. 21876/2 a fost dezmembrată în top. nou 21876/2/1 teren în suprafață de

1.159 mp intabulat în favoarea Statului Român, astfel că suprafața ambelor

parcele 21877/2 și 21876/2/1 este de 3.597 mp.

Aceeași expertiză a evidențiat că

întregul teren este ocupat de construcții, blocuri de locuințe, finalizate sau

în curs de execuție ori se află între construcțiile existente, valoarea

acestuia fiind stabilită în sumă de 248.100 Euro la cursul valutar din 20

ianuarie 2007.

În raport de probele administrate

tribunalul a concluzionat că petiționarii au calitatea de persoane îndreptățite

la acordarea măsurilor reparatorii bănești aferente imobilelor preluate de

stat, în valoare de 248.100 Euro.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia

nr. 277 A din 12 septembrie 2007 a respins ca nefondat apelul declarat de

Municipiul Cluj, prin primar împotriva sentinței civile nr. 307 din 18 aprilie

2007 a Tribunalului Cluj. Apelul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca

împotriva aceleiași sentințe a fost admis în sensul schimbării în parte a

sentinței și respingerii acțiunii promovată de toți petenții împotriva Statului

Român, prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca pentru lipsa calității

procesuale pasive a acestuia.

Menținând restul dispozițiilor

sentinței instanța de apel a obligat Municipiul Cluj-Napoca, prin primar să

plătească reclamanților cheltuielile de judecată în apel, în sumă de 500 lei.

Pentru a decide astfel, aceasta a

reținut în legătură cu apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului

Cluj-Napoca că, după modificarea și completarea Legii nr. 10/2001, în cazul

contestațiilor împotriva dispozițiilor sau deciziilor emise de entitățile

învestite cu soluționarea lor, legitimare procesuală pasivă au aceste entități,

în speța Municipiul Cluj-Napoca, prin Primar și că deci Consiliul Local al

Municipiului Cluj-Napoca nu este legitimat pasiv.

În privința apelului declarat de

Primarul Municipiului Cluj-Napoca s-a statuat că acesta este nefondat deoarece,

chiar în condițiile existenței art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005

instanța sesizată cu plângerea împotriva dispoziției emisă de primar, nu poate

refuza nejustificat solicitarea reclamanților de evaluare a imobilului în

litigiu, pentru stabilirea despăgubirilor, de vreme ce constatarea numai a

existenței dreptului fără cuantificarea despăgubirilor, în condițiile în care

fondul Proprietatea nu este funcțional, echivalează cu absența totală a

indemnizației în sensul legislației interne, reglementare incompatibilă cu

respectarea dreptului la bunul garantat prin Protocolul nr. 1 la Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Dacă în final vor avea relevanță

numai despăgubirile stabilite de Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor de către evaluatorii numiți de aceasta, pe baza standardelor

internaționale, înseamnă că obiecțiunile Municipiului la raportul de expertiză

efectuat în cauză au rămas fără obiect.

Pentru aceste considerente, în

temeiul art. 296 C. proc. civ. apelul Primarului Municipiului Cluj a fost

respins iar primarul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată

solicitate de petiționarii contestatori.

Împotriva deciziei a declarat recurs

Primarul Municipiului Cluj-Napoca nemotivat în drept, solicitând admiterea

recursului și modificarea deciziei atacate, în sensul apelului și pe fond admiterea

în parte a contestației reclamanților cu exonerarea pârâtului, Primarul

Municipiului Cluj-Napoca de plata cheltuielilor de judecată la care a fost

obligat.

În susținerea recursului se afirmă

că în mod nelegal au fost acordate despăgubiri bănești în sumă de 248.100 Euro,

deoarece raportat la dispozițiile art. 1 alin. (2) și art. 24 alin. (1) din

Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005,

autoritatea învestită cu soluționarea notificărilor face doar propuneri de

acordare a despăgubirilor, în condițiile legii speciale, urmând ca regimul

stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv

să fie stabilite de Comisia Centrală în condițiile art. 16 cap. V, Titlul VII

al Legii nr. 247/2005.

Propunerile motivate de acordare a

despăgubirilor se înaintează Comisiei Centrale care în temeiul raportului

întocmit de evaluatori va emite decizia reprezentând titlul de despăgubire,

care conține cuantumul despăgubirilor.

Potrivit modificărilor aduse Legii

nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, stabilirea despăgubirilor, pentru

imobilele ce nu pot fi restituite în natură, este atributul exclusiv al

Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și nu al instanțelor

judecătorești. În ceea ce privește obligarea Primarului Municipiului

Cluj-Napoca la plata cheltuielilor de judecată se afirmă că instanța a ignorat

culpa procesuală a contestatorilor care au depus actele doveditoare ce îi

legitimau ca persoane îndreptățite, după promovarea acțiunii în justiție.

Recursul este întemeiat.

În fapt, imobilele în litigiu, teren

în suprafață de 2.438 mp și respectiv 1777 înscris în C.F. 29033 Cluj nr. top.

21877/2 și C.F. nr.19245 nr. top.21876/2 a fost preluat de Statul Român în baza

Decretului de expropriere nr. 250/1974. În temeiul Legii nr. 10/2001 intimații

contestatori, în calitate de succesori ai proprietarului tabular C.M.G. sunt

legitimați la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, deoarece așa cum

s-a stabilit prin expertiza topo., B.I. (fila 156 dosar fond) întreaga

suprafață de teren expropriată este ocupată.

În mod nelegal Curtea de Apel Cluj a

confirmat soluția instanței de fond privind acordarea către contestatori a

măsurilor reparatorii prin echivalent bănesc, deoarece o atare măsură

reparatorie nu mai este prevăzută de art. 1 din Legea nr. 10/2001 astfel cum a

fost modificată prin Legea nr. 247/2005. În temeiul art. 1 alin. (2) și art. 26

alin. (1) din Legea nr. 10/2001 unității deținătoare a imobilului imposibil de

restituit în natură, după caz entității învestite cu soluționarea notificării

îi revine obligația ca prin decizie/dispoziție motivată să acorde persoanei

îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de

despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată

a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv în situația în care măsura

compensării nu este posibilă sau nu este acceptată de persoana îndreptățită.

În speță, instanța a stabilit

legitimarea contestatorilor de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii prin

echivalent, însă în loc să procedeze potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr.

10/2001, obligând primarul la emiterea unei decizii/dispoziții, prin care să

propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul

de stabilire și plată a despăgubirilor, a procedat ea însăși la stabilirea

naturii măsurilor reparatorii prin echivalent bănesc.

Măsurile reparatorii prin echivalent

bănesc nu mai subzistă, ca modalitate de reparație, în urma modificărilor Legii

nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005 și în pofida reglementărilor legale

existente la data soluționării apelului, Curtea de Apel Cluj a confirmat

soluția tribunalului de obligare a primarului la acordarea despăgubirilor

bănești în sumă de 248.100 Euro.

Autoritatea învestită cu

soluționarea notificării, respectiv Primarul Municipiului Cluj-Napoca face doar

propunerile de acordare a despăgubirilor în condițiile Legii nr. 10/2001 astfel

cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, urmând ca dispoziția motivată să

fie înaintată în temeiul art. 16, cap. V, titlul VII al Legii nr. 247/2005

Comisiei Centrale, care va emite titlul de despăgubire în temeiul raportului de

evaluare.

Aceasta înseamnă că, raportat la

dispozițiile cuprinse în Titlul VII din Legea nr. 247/2005, art. 16 alin. (3),

(6), (7) și (8) măsurile reparatorii prin echivalent vor consta doar în titluri

de despăgubire emise de Comisia Centrală, singura competentă de a analiza și

stabili cuantumul final al despăgubirilor.

Așadar, prin prisma modificărilor

aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, dacă restituirea în natură nu

este posibilă, se vor acorda despăgubiri în condițiile legii speciale privind

regimul de stabilire și plată a despăgubirilor, deciziile fiind adoptate de

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Instanța nu are posibilitatea legală

să procedeze la stabilirea despăgubirilor ce se cuvin persoanelor care au

formulat respectivele notificări de acordare a măsurilor reparatorii, în

privința imobilelor ce cad sub incidența Legii nr. 10/2001.

Ca urmare, în temeiul art. 314 C.

proc. civ. recursul declarat de Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva

deciziei nr. 277 A din 12 septembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, este

întemeiat, considerent pentru care decizia va fi parțial casată, împreună cu

sentința civilă nr. 307 din 18 aprilie 2007 a Tribunalului Cluj, în sensul

obligării Primarului Municipiului Cluj-Napoca de a emite o nouă dispoziție prin

care să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind

regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în

mod abuziv (Legea nr. 247/2005).

Reținându-se culpa procesuală a

contestatorilor, care și-au probat legitimarea de persoane îndreptățite, deabia

în fața instanței și întrucât prin soluția prezentă pronunțată pe fond aceștia

au căzut în pretenții, Înalta Curte urmează a admite recursul Primarului

Municipiului Cluj-Napoca și sub aspectul înlăturării obligării acestuia la

plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de pârâtul

Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 277 A din 12

septembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie.

Casează în parte decizia atacată

precum și sentința civilă nr. 307 din 18 aprilie 2007 a Tribunalului Cluj, în

sensul că obligă Primarul Municipiului Cluj-Napoca să emită o nouă dispoziție

prin care să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale

privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor

preluate în mod abuziv (Legea nr. 247/2005).

Înlătură măsura obligării Primarului

Municipiului Cluj-Napoca la plata cheltuielilor de judecată.

Menține celelalte dispoziții ale

deciziei și sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2008.