ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2352/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: P.M., P.D.I., P.H. și S.M. au acționat în judecată Statul Român, prin Consiliul Local Cluj-Napoca și Primarul Municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea dispoziției nr. 2389 din 31 mai 2004 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca și obligarea acestuia să emită o nouă dispoziție de restituire în natură a imobilelor Arator la Rotația II înscrise inițial în C.F. nr. 19033 cu nr. top 21877/2 și în C.F. 19245 cu nr.top.21876/2 și în prezent înscrise în C.F. nr. 39107, iar în cazul imposibilității restituirii acestor imobile în natură să li se acorde despăgubiri bănești. În motivarea acțiunii, petiționarii au susținut că dispoziția nr. 2389/2004 este nelegală, deoarece cu probele anexate notificării și-au probat calitatea de succesori ai proprietarului tabular C.M.G.

Tribunalul Cluj prin sentința nr. 307 din 18 aprilie 2007 a admis în parte plângerea reclamanților P.M., P.D.I., P.H. și S.M. împotriva Statului Român, prin Consiliul Local Cluj-Napoca și Primarul Municipiului Cluj-Napoca. Anulând dispoziția nr. 2389 din 31 mai 2004 emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca. Instanța l-a obligat pe acesta să emită o nouă dispoziție prin care să le acorde despăgubiri bănești petenților în sumă de 248.100 Euro. Prin aceeași sentință primarul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 RON în favoarea petenților. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că petenții și-au dovedit calitatea de succesori ai proprietarului tabular C.M.G. iar prin expertiza efectuată în cauză s-a stabilit că parcela nr. 21876/2 a fost dezmembrată în top.

nou 21876/2/1 teren în suprafață de 1.159 mp intabulat în favoarea Statului Român, astfel că suprafața ambelor parcele 21877/2 și 21876/2/1 este de 3.597 mp. Aceeași expertiză a evidențiat că întregul teren este ocupat de construcții, blocuri de locuințe, finalizate sau în curs de execuție ori se află între construcțiile existente, valoarea acestuia fiind stabilită în sumă de 248.100 Euro la cursul valutar din 20 ianuarie 2007. În raport de probele administrate tribunalul a concluzionat că petiționarii au calitatea de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii bănești aferente imobilelor preluate de stat, în valoare de 248.100 Euro. Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr. 277 A din 12 septembrie 2007 a respins ca nefondat apelul declarat de Municipiul Cluj, prin primar împotriva sentinței civile nr. 307 din 18 aprilie 2007 a Tribunalului Cluj.

Apelul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva aceleiași sentințe a fost admis în sensul schimbării în parte a sentinței și respingerii acțiunii promovată de toți petenții împotriva Statului Român, prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia. Menținând restul dispozițiilor sentinței instanța de apel a obligat Municipiul Cluj-Napoca, prin primar să plătească reclamanților cheltuielile de judecată în apel, în sumă de 500 lei. Pentru a decide astfel, aceasta a reținut în legătură cu apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca că, după modificarea și completarea Legii nr. 10/2001, în cazul contestațiilor împotriva dispozițiilor sau deciziilor emise de entitățile învestite cu soluționarea lor, legitimare procesuală pasivă au aceste entități, în speța Municipiul Cluj-Napoca, prin Primar și că deci Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca nu este legitimat pasiv.

În privința apelului declarat de Primarul Municipiului Cluj-Napoca s-a statuat că acesta este nefondat deoarece, chiar în condițiile existenței art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 instanța sesizată cu plângerea împotriva dispoziției emisă de primar, nu poate refuza nejustificat solicitarea reclamanților de evaluare a imobilului în litigiu, pentru stabilirea despăgubirilor, de vreme ce constatarea numai a existenței dreptului fără cuantificarea despăgubirilor, în condițiile în care fondul Proprietatea nu este funcțional, echivalează cu absența totală a indemnizației în sensul legislației interne, reglementare incompatibilă cu respectarea dreptului la bunul garantat prin Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Dacă în final vor avea relevanță numai despăgubirile stabilite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de către evaluatorii numiți de aceasta, pe baza standardelor internaționale, înseamnă că obiecțiunile Municipiului la raportul de expertiză efectuat în cauză au rămas fără obiect. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C. proc. civ. apelul Primarului Municipiului Cluj a fost respins iar primarul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată solicitate de petiționarii contestatori. Împotriva deciziei a declarat recurs Primarul Municipiului Cluj-Napoca nemotivat în drept, solicitând admiterea recursului și modificarea deciziei atacate, în sensul apelului și pe fond admiterea în parte a contestației reclamanților cu exonerarea pârâtului, Primarul Municipiului Cluj-Napoca de plata cheltuielilor de judecată la care a fost obligat.

În susținerea recursului se afirmă că în mod nelegal au fost acordate despăgubiri bănești în sumă de 248.100 Euro, deoarece raportat la dispozițiile art. 1 alin. (2) și art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, autoritatea învestită cu soluționarea notificărilor face doar propuneri de acordare a despăgubirilor, în condițiile legii speciale, urmând ca regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv să fie stabilite de Comisia Centrală în condițiile art. 16 cap. V, Titlul VII al Legii nr. 247/2005. Propunerile motivate de acordare a despăgubirilor se înaintează Comisiei Centrale care în temeiul raportului întocmit de evaluatori va emite decizia reprezentând titlul de despăgubire, care conține cuantumul despăgubirilor.

Potrivit modificărilor aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, stabilirea despăgubirilor, pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură, este atributul exclusiv al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și nu al instanțelor judecătorești. În ceea ce privește obligarea Primarului Municipiului Cluj-Napoca la plata cheltuielilor de judecată se afirmă că instanța a ignorat culpa procesuală a contestatorilor care au depus actele doveditoare ce îi legitimau ca persoane îndreptățite, după promovarea acțiunii în justiție. Recursul este întemeiat. În fapt, imobilele în litigiu, teren în suprafață de 2.438 mp și respectiv 1777 înscris în C.F. 29033 Cluj nr. top. 21877/2 și C.F.

nr.19245 nr. top.21876/2 a fost preluat de Statul Român în baza Decretului de expropriere nr. 250/1974. În temeiul Legii nr. 10/2001 intimații contestatori, în calitate de succesori ai proprietarului tabular C.M.G. sunt legitimați la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, deoarece așa cum s-a stabilit prin expertiza topo., B.I. (fila 156 dosar fond) întreaga suprafață de teren expropriată este ocupată. În mod nelegal Curtea de Apel Cluj a confirmat soluția instanței de fond privind acordarea către contestatori a măsurilor reparatorii prin echivalent bănesc, deoarece o atare măsură reparatorie nu mai este prevăzută de art. 1 din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.

În temeiul art. 1 alin. (2) și art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 unității deținătoare a imobilului imposibil de restituit în natură, după caz entității învestite cu soluționarea notificării îi revine obligația ca prin decizie/dispoziție motivată să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv în situația în care măsura compensării nu este posibilă sau nu este acceptată de persoana îndreptățită.

În speță, instanța a stabilit legitimarea contestatorilor de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent, însă în loc să procedeze potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, obligând primarul la emiterea unei decizii/dispoziții, prin care să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor, a procedat ea însăși la stabilirea naturii măsurilor reparatorii prin echivalent bănesc. Măsurile reparatorii prin echivalent bănesc nu mai subzistă, ca modalitate de reparație, în urma modificărilor Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005 și în pofida reglementărilor legale existente la data soluționării apelului, Curtea de Apel Cluj a confirmat soluția tribunalului de obligare a primarului la acordarea despăgubirilor bănești în sumă de 248.100 Euro.

Autoritatea învestită cu soluționarea notificării, respectiv Primarul Municipiului Cluj-Napoca face doar propunerile de acordare a despăgubirilor în condițiile Legii nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, urmând ca dispoziția motivată să fie înaintată în temeiul art. 16, cap. V, titlul VII al Legii nr. 247/2005 Comisiei Centrale, care va emite titlul de despăgubire în temeiul raportului de evaluare. Aceasta înseamnă că, raportat la dispozițiile cuprinse în Titlul VII din Legea nr. 247/2005, art. 16 alin. (3), (6), (7) și (8) măsurile reparatorii prin echivalent vor consta doar în titluri de despăgubire emise de Comisia Centrală, singura competentă de a analiza și stabili cuantumul final al despăgubirilor.

Așadar, prin prisma modificărilor aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, dacă restituirea în natură nu este posibilă, se vor acorda despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor, deciziile fiind adoptate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Instanța nu are posibilitatea legală să procedeze la stabilirea despăgubirilor ce se cuvin persoanelor care au formulat respectivele notificări de acordare a măsurilor reparatorii, în privința imobilelor ce cad sub incidența Legii nr. 10/2001. Ca urmare, în temeiul art. 314 C. proc. civ.

recursul declarat de Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 277 A din 12 septembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, este întemeiat, considerent pentru care decizia va fi parțial casată, împreună cu sentința civilă nr. 307 din 18 aprilie 2007 a Tribunalului Cluj, în sensul obligării Primarului Municipiului Cluj-Napoca de a emite o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv (Legea nr. 247/2005). Reținându-se culpa procesuală a contestatorilor, care și-au probat legitimarea de persoane îndreptățite, deabia în fața instanței și întrucât prin soluția prezentă pronunțată pe fond aceștia au căzut în pretenții, Înalta Curte urmează a admite recursul Primarului Municipiului Cluj-Napoca și sub aspectul înlăturării obligării acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 277 A din 12 septembrie 2007 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Casează în parte decizia atacată precum și sentința civilă nr. 307 din 18 aprilie 2007 a Tribunalului Cluj, în sensul că obligă Primarul Municipiului Cluj-Napoca să emită o nouă dispoziție prin care să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv (Legea nr. 247/2005). Înlătură măsura obligării Primarului Municipiului Cluj-Napoca la plata cheltuielilor de judecată.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2008.