ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 833/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 25 martie 2005, reclamanta SC C.V. SRL Dornești, județul Suceava, a

solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Agenția

Națională de Administrare Fiscală, anularea deciziei nr. 092 din 24 februarie

2005, emisă de Comisia pentru Autorizarea Antrepozitelor Fiscale și a

Importatorilor de Produse Accizabile Supuse Marcării și, în temeiul

dispozițiilor art. 185 alin. (5) C. fisc., suspendarea efectelor deciziei până

la soluționarea contestației.

În motivare, reclamanta a arătat că,

în mod eronat, prin decizia contestată, i-a fost revocată autorizația de

antrepozit fiscal nr. 337 din 30 ianuarie 2004, pentru nerespectarea art. 183

lit. e) C. fisc., respectiv neasigurarea accesului echipei de control în

incinta antrepozitului, deși asociatul unic al societății lipsea din

localitate, iar paznicul nu deținea cheia antrepozitului, accesul fiind permis

la o dată stabilită telefonic, ulterior.

Prin încheierea nr. 142, pronunțată în

ședința Camerei de consiliu de la 8 aprilie 2005, Curtea de Apel Suceava,

secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea

reclamantei și a dispus suspendarea efectelor deciziei nr. 092/2005, emisă de

pârât, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că temeiul de drept al cererii de suspendare nu este cel

invocat de reclamant, respectiv art. 185 alin. (5) din Legea nr. 571/2003,

privind Codul fiscal, ci art. 15 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului

administrativ.

S-a mai reținut, „pipăind” fondul

pricinii, că susținerile reclamantei pe fondul cauzei sunt credibile și că

obiectul de activitate al societății presupune un proces îndelungat de

fabricație, a cărui întrerupere, prin aplicarea deciziei contestate, ar aduce

mari prejudicii, acesteia.

Împotriva încheierii menționate, în

termen legal, a declarat recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice a

județului Suceava, în calitate de reprezentată a pârâtului Ministerul

Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitând, în

temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.,

modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii cererii de suspendare

formulată de SC C.V. SRL, Dornești.

Recurenta a susținut, în esență, că

cererii de suspendare îi sunt aplicabile dispozițiile speciale ale art. 185

alin. (5) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, față de care cererea

este lipsită de obiect.

S-a mai arătat că nu sunt

îndeplinite nici condițiile de admisibilitate privind existența unei situații

bine justificate și producerea unei pagube iminente, atâta timp, cât efectele

deciziei de revocare sunt suspendate de drept.

Recursul este fondat.

Conform dispozițiilor art. 185 alin.

(5

1

) și (5

2

) din Legea nr. 571/2003, așa cum au fost

modificate prin O.U.G. nr. 83/2004, aprobată prin Legea nr. 494/2004,

(5

1

) „Decizia de

suspendare, revocare sau anulare a autorizației de antrepozit fiscal își

produce efecte de la data comunicării.

(5

2

) În situația în care

antrepozitarul autorizat contestă decizia de suspendare, revocare sau anulare a

autorizației de antrepozit fiscal, efectul deciziei se suspendă”.

Prin urmare, potrivit textului art.

185 alin. (5

2

) din Legea nr. 571/2003, contestarea deciziei de

revocare a autorizației de antrepozit fiscal atrage de drept suspendarea

efectului acestei decizii.

Textul menționat reglementează o

situație de excepție, care face ca norma dispusă să fie de strictă interpretare

și aplicare.

Nu se poate reține susținerea primei instanței,

potrivit căreia în speță nu ar fi incidente prevederile art. 185 alin. (5) din

Legea nr. 571/2003, ci cele ale art. 15 din Legea nr. 554/2004.

În cauză, Legea nr. 554/2004

reprezintă legea generală, legea-cadru, Codul fiscal fiind legea specială,

derogatorie, care se aplică cu prioritate, normele acestui act normativ

completându-se cu cele generale în materia contenciosului administrativ,

potrivit principiului

specialia generalibus derogant

.

Având în vedere că, potrivit normei

fiscale speciale, de strictă aplicare, suspendarea deciziei contestate operează

de drept, soluția primei instanțe, de admitere a cererii de suspendare, în

temeiul unui alt text legal și în baza unor susțineri nedovedite, este

netemeinică și nelegală.

Așa fiind, în considerarea tuturor

celor expuse și a prevederilor art. 312 alin. (1) teza I, alin. (2) și alin.

(3), coroborate cu cele ale art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc.

civ., Curtea va admite recursul, va modifica sentința atacată și va respinge

cererea de suspendare formulată de SC C.V. SRL Dornești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava, ca reprezentantă a

Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală,

împotriva încheierii nr. 142 din 8 aprilie 2005 a Curții de Apel Suceava,

secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată și

respinge cererea formulată de reclamanta SC C.V. SRL Dornești, privind

suspendarea executării deciziei nr. 092 din 24 februarie 2005, emisă de

Ministerul Finanțelor Publice - Comisia pentru Autorizarea Antrepozitelor

Fiscale și a Importatorilor de Produse Accizabile Supuse Marcării.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

14 martie 2006.