ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 495/2006

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 92 din 14 aprilie 2005 a Tribunalului Olt, secția penală, pronunțată în dosar nr. 111/2005, au fost condamnați inculpații, după cum urmează: G.S.N., la: - 3 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.; - 3 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.; În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite, în vederea executării, în cea mai grea, 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. A.D.D., la: - 3 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.; - 3 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.; În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite, în vederea executării, în cea mai grea, 3 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 71 C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

S-a luat act că inculpatul era arestat în altă cauză. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii, o zi, respectiv, 3 noiembrie 2004. S-a luat, de asemenea, act că părțile vătămate S.S. și P.E.M. nu s-au constituit părți civile. S-a luat act că martorul cumpărător Ț.M.G. nu s-a constituit parte civilă în cauză. Totodată, inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: În ziua de 1 noiembrie 2004, în jurul orei 12,30, inculpații, amenințând-o pe partea vătămată S.S., au deposedat-o de suma de 50.000 lei și de telefonul mobil. Tot în aceeași, zi 1 noiembrie 2004, în jurul orelor 19,30, inculpații i-au aplicat victimei P.E.M.

(care a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 3-4 zile îngrijiri medicale) câte un pumn în zona ochilor și, profitând de neputința acestuia de a se apăra, i-au luat telefonul mobil. Împotriva acestei sentințe inculpații au declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. Curtea de Apel Craiova, secția minori și familie, prin decizia penală nr. 70 din 25 octombrie 2005, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații A.D.D. și G.S.N., menținând în totalitate hotărârea primei instanțe ca legală și temeinică. Împotriva sus-arătatei decizii, în termen legal, inculpații A.D.D. și G.S.N. au declarat recurs. Premergător începerii dezbaterilor, având cuvântul la cerere, inculpatul A.D.D.

a declarat că își retrage recursul; retragerea recursului de către inculpatul minor a fost încuviințată de tatăl său, A.F., parte responsabilă civilmente. Apărătorul inculpatului G.S.N., în susținerea recursului, a solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârile fiind, în opinia sa, lovite de nulitate absolută deoarece inculpatul nu a fost supus unei expertize psihiatrice, iar în subsidiar, a solicitat reducerea mai accentuată a pedepselor stabilite pentru fiecare infracțiune. Înalta Curte, în raport cu declarația inculpatului A.D.D. (cu încuviințarea tatălui său, A.F.), în sensul retragerii recursului, în baza art. 385 4 alin. (2), cu referire la art. 369 C. proc. pen., va lua act de retragerea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 70 din 25 octombrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția minori și familie.

În conformitate cu dispozițiile art. 192 C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Recursul inculpatului G.S.N. împotriva sus-arătatei decizii este nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 117 C. proc. pen., „expertiza psihiatrică este obligatorie în cazul infracțiunilor de omor deosebit de grav, precum și atunci când organul de urmărire penală sau instanța de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului”. În cauza de față, inculpatul nu se găsea în nici unul din cazurile prevăzute de lege; totodată, la dosarul cauzei există referate de evaluare, întocmite pentru cei doi inculpați de organul competent, astfel că primul motiv de recurs nu poate fi primit.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, și anume reducerea mai accentuată a pedepselor stabilite pentru fiecare infracțiune, Înalta Curte apreciază că instanța de fond a făcut o justă individualizare a acestor pedepse în raport cu faptele săvârșite, cu gradul de pericol social al acestora, cu împrejurările în care au fost comise și urmările produse, precum și în raport cu atitudinea sa procesuală pozitivă și cu lipsa antecedentelor penale; oricum, în lipsa unor circumstanțe atenuante judiciare (care nu s-au acordat în precedentele faze ale procesului, iar în recurs nu s-au cerut), pedepsele nu pot fi mai mici de 3 ani și 6 luni închisoare, cuantum ce reprezintă minimul special determinat potrivit art. 211 alin. (2 1 ), raportat la art. 109 alin. (1), teza a II-a C. pen.

Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul să fie respins ca nefondat. În conformitate cu dispozițiile art. 192 C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului inculpatului minor A.D.D., cu încuviințarea părții responsabile civilmente A.F., declarat împotriva deciziei penale nr. 70 din 25 octombrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția minori și familie. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul minor G.S.N. împotriva sus-arătatei decizii. Obligă pe recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 220 RON (2.200.000 lei), din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 100 RON (1.000.000 lei), se vor avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 ianuarie 2006.