ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5025/2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5025/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 155 din 18

martie 2004 a Tribunalului Constanța au fost condamnați inculpații:

- F.M.A. la patru pedepse de câte 13

ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prevăzută de art.

211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C.

pen. și la două pedepse de câte 12 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunilor de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și

c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, inculpatul urmând să

execute pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

S-a luat act că inculpatul este

arestat în altă cauză.

- G.N.L. la patru pedepse de câte 9

ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prevăzută de art.

211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C.

pen. și la două pedepse de câte 8 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunilor de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și

c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul urmând

să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., s-a dispus arestarea inculpatului până la rămânerea definitivă a

prezentei hotărâri.

- F.M. la patru pedepse de câte 9

ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prevăzute de art.

211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C.

pen. și la două pedepse de câte 8 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunilor de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și

c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul urmând

să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., s-a dispus arestarea inculpatului până la rămânerea definitivă a

prezentei hotărâri.

În baza art. 14 alin. (3) lit. b) și

art. 346 C. proc. pen., art. 998 și art. 1003 C. civ., inculpații au fost

obligați în solidar la plata despăgubirilor civile în sumă de 3.200.000 lei

către partea civilă C.M.C., 7.400.000 lei către partea civilă S.D.A., 5.000.000

lei către partea civilă P.S.C.

S-a constatat că prejudiciile

cauzate părților vătămate T.I.A. și C.M.C. au fost recuperate.

În baza art. 118 lit. b) C. pen.,

s-a dispus confiscarea de la inculpatul F.M.A. a unghierei folosite la

săvârșirea infracțiunilor și depuse la Camera de corpuri delicte a Poliției

municipiului Constanța.

În baza art. 118 lit. d) C. pen.,

s-a dispus confiscarea de la inculpați a unui telefon mobil depus la camera de

corpuri delicte, iar de la inculpatul G.N.L. a sumei de 300.000 lei dobândită

în mod vădit din săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc.

pen., fiecare inculpat a fost obligat la plata a câte 2.200.000 lei cheltuieli

judiciare în folosul statului, din care câte 600.000 lei reprezintă onorariul

apărătorului din oficiu avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În seara zilei de 27 iulie 2003, la

inițiativa lui F.M.A., inculpații au hotărât să acosteze persoanele care se

plimbau pe plaja din Constanța și să le deposedeze de bunuri.

În jurul orei 23,00, inculpații au

înconjurat părțile vătămate C.M.C. și T.I.A. și le-au cerut 50.000 lei. La

refuzul acestora inculpatul F.M.A. i-a pus unghiera la gât lui C.M.C. și le-a

cerut părților vătămate să se așeze în genunchi, ceea ce le-a permis celorlalți

doi să le sustragă bijuteriile din aur și argint (lănțișor cu pandativ,

brățară, inel).

În cursul aceleiași nopți, procedând

în același mod, inculpații i-au tâlhărit pe P.S.C. și S.D.A. cărora le-au

sustras prin violență și amenințare suma de 400.000 lei, un lănțișor din aur cu

pandativ și un telefon mobil, precum și alte două persoane, rămase neidentificate,

cărora le-au sustras un telefon mobil și un lănțișor din aur cu pandativ.

Situația de fapt și vinovăția

inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză: plângerile și declarațiile părților vătămate, proces-verbal de cercetare

la fața locului, procese-verbale de conducere în teren, proces-verbal de

recunoaștere din grup, înscrisuri ridicate de la casa de amanet, declarațiile

martorilor, declarațiile inculpaților care au recunoscut constant faptele

comise.

Inculpații au declarat apel

împotriva sentinței instanței de fond, pe care au criticat-o cu privire la

greșita individualizare a pedepselor aplicate considerate ca fiind prea severe

în raport de datele care îi caracterizează.

Curtea de Apel Constanța, prin decizia

penală nr. 123 din 28 mai 2004, a admis apelurile inculpaților F.M.A., G.N.L.

și F.M., a casat în parte hotărârea atacată și a redus pedepsele aplicate

inculpatului F.M.A. de la 13 ani și respectiv 12 ani închisoare la câte 10 ani

închisoare, fiecare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 10 ani închisoare.

În favoarea inculpaților G.N.L. și

F.M. s-au reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 și art. 76 C.

pen., cu consecința reducerii pedepselor de câte 9 ani și respectiv 8 ani

închisoare la câte 6 ani închisoare, fiecare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., inculpații vor executa câte 6 ani închisoare fiecare.

S-a luat act că inculpatul F.M.A.

este arestat în altă cauză.

S-au menținut celelalte dispoziții

ale sentinței penale.

Onorariul

apărătorului din oficiu pentru inculpatul F.M.A., în sumă de 400.000 lei se

avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Instanța de control judiciar a

apreciat că individualizarea pedepselor nu a avut în vedere toate criteriile

prevăzute de art. 72 și art. 52 C. pen., contribuția fiecărui inculpat la

săvârșirea faptelor, conduita avută înainte și în timpul procesului penal,

vârsta acestora, date și împrejurări în raport de care se impune reducerea

cuantumului acestora.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și inculpații

G.N.L. și F.M.

Cu privire la recursul Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Constanța

Procurorul a criticat decizia

instanței de apel cu privire la modul de individualizare a pedepselor aplicate

inculpaților, solicitând să se constate că nici reținerea circumstanțelor

atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., pentru inculpații G.N.L. și F.M. și

nici reducerea pedepsei pentru inculpatul F.M.A. nu sunt justificate,

impunându-se menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.

Temeiul juridic al recursului îl

constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Examinând recursul Înaltei Curți de

Casație și Justiție constată că acesta este fondat pentru motivele ce se vor

arăta în continuare.

În conformitate cu dispozițiile art.

72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile

Părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea

specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana

infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală.

Pedeapsa aplicată trebuie să se

constituie într-o măsură de constrângere, dar și într-un mijloc de reeducare a

condamnatului, scopul său fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni (art.

52 C. pen.).

În raport de modul în care s-a dat

eficiență criteriilor generale de individualizare arătate mai sus și s-a

urmărit realizarea scopului coercitiv-educativ al pedepsei, Curtea constată că

instanțele de judecată au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 72 și

art. 52 C. pen.

Reținerea în favoarea inculpaților

G.N.L. și F.M. a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., este

netemeinică.

Instanța de apel a motivat aplicarea

lor prin cuantumul relativ minor al prejudiciilor cauzate și recuperarea lor,

în mare parte; comportarea bună avută de inculpați înainte și în timpul

urmăririi penale și cercetării judecătorești; lipsa antecedentelor penale,

vârsta inculpaților și regretul manifestat de aceștia pentru comiterea

infracțiunilor.

Aceste împrejurări nu justifică însă

aplicarea unor pedepse sub minimul special în condițiile săvârșirii unor

infracțiuni cu un pericol social sporit, prin care au fost afectate bunurile,

integritatea corporală și libertatea a șase persoane.

Inculpații nu au ocupație, nu sunt

încadrați în muncă, iar săvârșirea acestor infracțiuni constituie un mijloc de

obținere a unor venituri ilicite.

Inculpații au părăsit municipiul

Constanța și s-au ascuns, fiind depistați abia la 6 august 2003, pe baza

informațiilor furnizate de inculpatul F.M.

Având în vedere aceste considerente,

Curtea urmează să înlăture prevederile art. 74 și art. 76 C. pen. și, în conformitate

cu dispozițiile art. 72 C. pen., să procedeze la reindividualizarea pedepselor

aplicate inculpaților G.N.L. și F.M.

Cum inculpații au dat dovada de

sinceritate și și-au manifestat regretul pentru faptele săvârșite contribuind

decisiv la stabilirea adevărului privind tâlhărirea, în noaptea de 27 iulie

2003 a două persoane rămase neidentificate, Curtea apreciază că aplicarea unor

pedepse de câte 8 ani închisoare, pentru fiecare infracțiune comisă este

suficientă și necesară reeducării acestora și corespunde pe deplin tuturor

criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

Aceleași pedepse de câte 8 ani

închisoare vor fi aplicate și pentru fiecare din faptele săvârșite de

inculpatul F.M.A. și prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și

alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen.

Fiecare inculpat a avut o

contribuție la comiterea infracțiunilor, prezența și participația fiecăruia

circumscriindu-se unui scop comun și contribuind, în egală măsură, la

realizarea acestuia.

Din acest motiv, Curtea consideră că

pedepsele aplicate inculpatului F.M.A. pentru fiecare faptă în parte trebuie să

fie aceleași ca întindere și modalitate de executare cu ale celorlalți

coautori, pentru egalitate de tratament juridic între făptuitori.

De altfel, inculpatul F.M.A. a

contribuit substanțial la identificarea inculpaților G.N.L. și F.M., prin

informațiile furnizate, ceea ce îl îndreptățește la aplicarea unor pedepse

îndreptate spre minimul special prevăzut de lege, care își mențin însă

caracterul ferm și preventiv.

Pentru aceste considerente, Curtea

urmează să admită recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Constanța și să caseze ambele hotărâri pronunțate numai cu privire la

individualizarea pedepselor aplicate inculpaților G.N.L., F.M. și F.M.A.

Pentru fiecare infracțiune de

tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2)

lit. a) și b) C. pen. (patru și respectiv două fapte), fiecare inculpat va

executa câte o pedeapsă de 8 ani închisoare, urmând ca, prin contopire, fiecare

inculpat să execute pedeapsa de câte 8 ani închisoare, sporită cu câte un an

închisoare, în final câte 9 ani închisoare fiecare, în condițiile art. 71 și

art. 64 C. pen., prin înlăturarea art. 74 – art. 76 C. pen., pentru inculpații

G.N.L. și F.M.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor

judecătorești vor fi menținute.

Inculpatul F.M.A. este arestat în

altă cauză.

Onorariul apărătorului său din

oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Cu privire la recursurile declarate

de inculpații G.N.L. și F.M.

Inculpații au solicitat

reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul reducerii cuantumului

acestora.

Temeiul juridic al recursului îl

constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Faptele săvârșite de inculpații

G.N.L. și F.M. prezintă un grad de pericol ridicat, atât în privința modului

concret de operare (numărul inculpaților, noaptea, prin folosirea unei unghiere

ascuțite), cât și prin consecințele produse, atentându-se la libertatea și

integritatea fizică a unor persoane care au fost deposedate de toate bunurile

de valoare avute asupra lor.

În consecință, nu numai că în cauză

nu se impune reducerea pedepselor aplicate de instanța de apel, dar, pentru

argumentele prezentate cu ocazia examinării recursului procurorului, cuantumul

acestora trebuie sporit, prin înlăturarea dispozițiilor art. 74 – art. 76 C.

pen.

Pentru aceste considerente,

recursurile inculpaților G.N.L. și F.M. urmează a fi respinse ca nefondate.

Inculpații vor fi obligați la plata

cheltuielilor judiciare către stat, onorariile apărătorilor din oficiu

avansându-se din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr.

123/ P din 28 mai 2004 a Curții de Apel Constanța.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 155 din 18 martie 2004 a Tribunalului Constanța, numai cu privire la

individualizarea pedepselor aplicate inculpaților G.N.L., F.M. și F.M.A., pe

care le stabilește la câte 8 ani închisoare, pentru infracțiunile prevăzute de

art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) și b)

C. pen. (patru infracțiuni) și art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin.

(2

1

) lit. a) și b) C. pen. (două infracțiuni), urmând ca prin

contopire fiecare inculpat să execute pedeapsa câte 8 ani închisoare sporită cu

câte un an închisoare, în final câte 9 ani închisoare fiecare, în condițiile

art. 71 și art. 64 C. pen., prin înlăturarea art. 74 – art. 76 C. pen., pentru

inculpații G.N.L. și F.M.

Menține celelalte dispoziții.

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații G.N.L. și F.M. împotriva aceleiași decizii.

Constată că inculpatul F.M.A. este

arestat în altă cauză.

Obligă pe inculpații G.N.L. și F.M.

să plătească statului sumele de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din

care sumele de câte 400.000 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din

oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a inculpatului F.M.A., în sumă de 400.000 lei, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

octombrie 2004.