ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4554/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4554/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 185/D din
11 mai 2004, Tribunalul Bacău a dispus condamnarea inculpaților:
- P.M.I. la 7 ani închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și
b) alin. (2
1
) lit. a), b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.
a) C. pen., parte vătămată P.M.
Același inculpat a fost condamnat la
7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,
prevăzută de art. 211 alin. (2), lit. a) și b) și alin. (2
1
) lit.
a), b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., parte vătămată D.I.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca
acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea
suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată
inculpatului prin sentința penală nr. 170 din 12 mai 2003 pronunțată de
Judecătoria Adjud, rămasă definitivă prin neapelare la data de 23 mai 2003 și
executarea acesteia în întregime alături de pedeapsă aplicată în cauză, urmând
ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a
computat din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată de la 4 martie
2003 la 19 mai 2003 și a reținerii arestului preventiv de la 29 ianuarie 2004
la zi.
S-a menținut starea de arest a
inculpatului.
- P.I.G. la pedeapsa de 7 ani
închisoare, parte vătămată P.M.
A mai fost condamnat același
inculpat la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea
infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), alin. (2
1
)
lit. a), b) și c) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34
lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca
acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus
din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și arestării preventive de la 29
ianuarie 2004 la zi.
S-a menținut starea de arest a
inculpatului.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc.
pen. și art. 998 C. civ. și art. 1003 C. civ., a obligat inculpații, în
solidar, să plătească părții civile P.M. suma de 5.000.000 lei.
În baza art. 14 și art. 346 C. proc.
pen. și art. 998 C. civ., s-a luat act că partea vătămată D.I. nu s-a
constituit parte civilă, prejudiciul fiind integral recuperat.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc.
pen., au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 3.000.000 lei
cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre,
prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În seara zilei de 23 ianuarie 2004,
inculpații P.I.G. și P.M.I. Ionel s-au întâlnit la domiciliul primului, unde au
convenit să se deplaseze în satul Drăgușani, pentru a procura diferite sume de
bani și bunuri, cunoscând că părțile vătămate P.M. și D.I. sunt bătrâne și
locuiesc singure.
După ce s-au dotat cu un rucsac, o
lanternă, un cuțit tip baionetă, două perechi de mănuși, un patent și fesuri
decupate în zona ochilor, pentru a nu fi recunoscuți de victime, s-au deplasat
în comuna Parava, sat Drăgușani.
Ajungând la domiciliul părții
vătămate P.M., inculpații au pătruns în curte, au tăiat cu ajutorul patentului
două cabluri de la telefon și televizor, crezând că prin această acțiune au
întrerupt rețeaua electrică, activitate ce a fost efectuată în concret de
inculpatul P.M.I., după care, prin forțarea ușii au intrat în casă și au
amenințat cu cuțitul victima, cerându-i bani.
Partea vătămată i-a predat
inculpatului P.M.I. suma de 3.900.000 lei, care în timp ce inculpatul P.I.G.
folosea amenințător cuțitul, a mai luat din locuință produse cosmetice, trei
sticle cu vin, produse alimentare, trei ceasuri de mână, casete audio.
După ce au pus aceste bunuri în
rucsacul avut asupra lor, cei doi inculpați au mers la imobilul învecinat,
aparținând părții vătămate D.I., unde au deșurubat siguranțele de la tabloul
electric și au pătruns în casă, prin forțarea sistemului de închidere.
Având fesurile trase pe față, după
ce au repus în funcțiune circuitul electric, au intrat în camera unde era
partea vătămată și prin amenințare cu același cuțit, ținut în mână de
inculpatul P.I.G., au imobilizat victima, luând din cameră, de sub o față de
masă, suma de 210.000 lei, acțiunea de sustragere nemijlocită exercitând-o
inculpatul P.M.I.
După comiterea faptelor, cei doi
inculpați au revenit în comuna Orbeni, deplasându-se la domiciliul lui P.M.I.
unde au ascuns rucsacul cu bunurile sustrase, care ulterior, cu ocazia
percheziției domiciliare au fost identificate.
Banii sustrași din locuințele celor
două părți vătămate au fost cheltuiți de inculpați în scopuri personale.
Împotriva acestei hotărâri au
declarat apel inculpații P.M.I. și P.I.G., solicitând reducerea pedepselor
aplicate.
Prin decizia penală nr. 195 din 22
iunie 2004, Curtea de Apel Bacău a respins, ca nefondate, apelurile declarate
de inculpați.
În baza art. 381 C. proc. pen., a
fost dedusă în continuare detenția de la 11 mai 2004 la zi.
A fost menținută starea de arest a
inculpaților în condițiile art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii au
declarat recurs inculpații P.M. Ionel și P.I.G., solicitând admiterea acestora,
casarea hotărârilor și reducerea pedepselor aplicate, prin reținerea în
favoarea lor a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 și art. 76 C.
pen., având în vedere că au avut o poziție procesuală sinceră și au regretat
faptele comise.
Examinând recursurile în raport de
motivul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.,
referitor la greșita individualizare a pedepsei, se constată că nu sunt fondate
și urmează să fie respinse.
Verificând actele și lucrările
dosarului se reține că instanțele au reținut corect situația de fapt și
vinovăția inculpaților, conform materialului probator administrat în cauză și
au aplicat pedepse just individualizate, potrivit cerințelor prevăzute de art.
72 și art. 52 C. pen.
Astfel, la stabilirea și aplicarea
pedepselor, instanțele au ținut seama de gradul ridicat de pericol social al
faptelor, de modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, inculpații
pătrunzând pe timp de noapte în casele părților vătămate P.M. și D.I., înarmați
cu cuțit și baionetă, deposedându-le de bani și bunuri prin exercitarea de
amenințări și violențe asupra acestora, dar și de persoana infractorilor.
Din fișele de cazier ale
inculpaților, rezultă că inculpatul P.I.G. se află la primul conflict cu
rigorile legii penale, nefiind cunoscut cu antecedente penale, iar inculpatul
P.M.I. este recidivist dovedind perseverență infracțională.
Așa fiind, pedeapsa de 7 ani
închisoare, aplicată inculpatului P.I.G. și pedeapsa rezultantă de 10 ani și 6
luni închisoare, aplicată inculpatului P.M. sunt în măsură să asigure
reeducarea acestora în vederea reintegrării lor în societate și prevenția
generală, conform scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Pentru aceste considerente, în
temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca
recursurile declarate de inculpați să fie respinse ca nefondate.
Se va deduce din pedepsele aplicate
timpul arestării preventive de la 29 ianuarie 2004 la 15 septembrie 2004 pentru
ambii inculpați.
În temeiul art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile
declarate de inculpații P.M.I. și P.I.G. împotriva deciziei penale nr. 195 din
22 iunie 2004 a Curții de Apel Bacău.
Deduce din pedepsele aplicate, timpul arestării
preventive de la 29 ianuarie 2004 la 15 septembrie 2004, pentru ambii
inculpați.
Obligă pe recurenții inculpați la
plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
15 septembrie 2004.