ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3113/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Constanța, secția penală,

prin sentința penală nr. 506 din 15 octombrie 2002, a respins cererile de

schimbare a încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina

inculpaților.

În baza art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art.

74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie, a condamnat pe

inculpatul M.S. zis „S.” la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art.

74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe

inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și

art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai

grea, în final inculpatul M.S. urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art.

74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe

inculpatul G.I.M. zis „P.” la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art.

74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe

inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și

art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai

grea, în final inculpatul G.I.M. urmând să execute pedeapsa de 2 ani

închisoare.

În baza art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art.

74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe

inculpatul B.F.C. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit.

a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art. 74

lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe

inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și

art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai

grea, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților M.S.,

G.I.M. și B.F.C.

În baza art. 82 C. pen., în referire

la art. 110 C. pen., s-a stabilit termen de încercare de 3 ani pentru fiecare

inculpat, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicată inculpaților

M.S., G.I.M. și B.F.C., la care s-a adăugat un interval de timp de un an.

În baza art. 359 C. proc. pen., a

fost atrasă atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., care

prevăd consecințele ce decurg din săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul

termenului de încercare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe

inculpații M.N., Ț.P.R. și D.C.T., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen.,

cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.

În baza art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 109 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen.

și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe inculpatul M.N. la

pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art.

74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe

inculpatul Ț.P.R. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 211 alin. (1) și (2)

lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art.

74 lit. a) C. pen., și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe

inculpatul D.C.T. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților M.N.,

Ț.P.R. și D.C.T.

În baza art. 82 C. pen., în referire

la art. 110 C. pen., s-a stabilit termen de încercare de 2 ani și 6 luni pentru

fiecare inculpat, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicată

inculpaților M.N., Ț.P.R. și D.C.T. la care s-a adăugat un interval de timp de

6 luni.

În baza art. 359 C. proc. pen., a

fost atrasă atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., care

prevăd consecințele ce decurg din săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul

termenului de încercare.

S-a constatat că părțile vătămate

C.I. și S.T. nu s-au constituit părți civile.

În baza art. 189 C. proc. pen. și

art. 191 C. proc. pen., au fost obligați la cheltuieli judiciare statului

inculpații și la onorarii avocat oficiu.

Pentru a pronunța o astfel de

soluție, prima instanță a reținut următoarele:

În după amiaza zilei de 24

septembrie 2000, în jurul orei 16,00, toți inculpații împreună cu învinuiții

S.N., A.D. și A. se aflau în incinta stadionului din localitatea Basarabi unde

jucau fotbal. La un moment dat, aceștia au observat trecând prin apropiere

părțile vătămate C.I., S.T., precum și martorii S.V. și C.G., persoane care se

aflau într-o evidentă stare de ebrietate.

Cei șase făptuitori înarmându-se cu

bâte, i-au înconjurat pe numiții C.I. și S.T., și pe un ton amenințător le-au

solicitat să le remită sumele de bani pe care aceștia le aveau cu sine, timp în

care martorii S.V. și C.G. au reușit să-și asigure scăparea prin fugă.

În continuare, inculpații au

continuat să exercite o perioadă de timp, violențe fizice și verbale, asupra

numitului C.I., fără ca S.N., A.D. și A. care rămăseseră în incinta stadionului

să intervină în vreun fel ori să participe direct sau indirect la derularea

acestei activități infracționale.

Profitând de faptul, că temporar,

atenția celor șase agresori era orientată asupra victimei C.I., partea vătămată

S.T. a încercat să părăsească locul faptei, dar intenția sa a fost remarcată de

către inculpați. După ce S.T. a fost ajuns din urmă și înconjurat de toți cei

șase inculpați, M.S. și G.I.M. i-au adresat amenințări și injurii, iar B.F.C.

i-a aplicat mai multe lovituri cu palmele în zona feței, după care i-a sustras

din buzunarul cămășii suma de 140.000 lei, o oglindă și un pieptene.

Situația de fapt redată și reținută

de prima instanță a fost dovedită cu: plângerile și declarațiile părților

vătămate C.I. și S.T., proces-verbal de restituire către partea vătămată C.I. a

sumei de 200.000 lei, procese-verbale de predare către partea vătămată S.T.,

proces-verbal de conducere în teren a inculpatului Ț.P.R. la locul unde acesta

a aruncat portofelul victimei C.I., declarația martorului S.V. și declarațiile

inculpaților.

În termen legal a declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța criticând-o sub următoarele aspecte:

- primul motiv a vizat

nelegalitatea, în sensul greșitei achitări a inculpaților M.N., T.N. și D.C.T.,

cât timp din probele administrate în cauză rezultă că ei se fac vinovați de

săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie;

- cel de-al doilea motiv a vizat

greșita individualizare a pedepselor.

Prin decizia penală nr. 74 din 11

martie 2004, Curtea de Apel Constanța a respins, ca nefondat, apelul declarat

de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, apreciind legală și temeinică

soluția pronunțată de instanța de fond.

Împotriva deciziei a declarat recurs

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, solicitând admiterea

recursului, casarea decizie atacate pentru motivul prevăzut de art. 385

9

pct. 5 C. proc. pen., și rejudecând, trimiterea cauzei la instanța de apel

pentru rejudecare.

Verificând actele dosarului, Curte

constată că recursul este întemeiat din următoarele considerente:

Pentru termenul din 11 martie 2003,

acordat în dosarul nr. 73/P/2003 al Curții de Apel Constanța nu s-a îndeplinit

procedura de citare cu inculpații minori B.F.C. și Ț.P.R., astfel încât

judecarea apelului la acea dată a avut loc în lipsa inculpaților minori.

Potrivit dispozițiilor art. 484 C.

proc. pen., judecarea cauzei privind o infracțiune săvârșită de un minor se

face în prezența acestuia, cu excepția cazului când minorul s-a sustras de la

judecată.

Cum în cauză nu s-a făcut dovada

îndeplinirii procedurii de citare cu inculpații minori B.F.C. și Ț.P.R. și nu

rezultă nici faptul că aceștia s-au sustras urmăririi penale, se constată că au

fost încălcate prevederile art. 484 C. proc. pen., prin soluționarea apelului,

constituind motivul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 5 C. proc.

pen.

Față de aceste considerente urmează,

ca în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen., a

fi admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța,

casată decizia atacată și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de apel.

În baza dispozițiilor art. 192 alin.

(3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 74

din 11 martie 2003 a Curții de Apel Constanța, privind pe inculpații G.I.M.,

M.S., B.F.C., M.N., Ț.P.R. și D.C.T.

Casează decizia atacată.

Trimite cauza spre rejudecare la

Curtea de Apel Constanța.

Onorariile cuvenite apărătorilor

desemnați din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei, se vor plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8

iunie 2004.