ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3113/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Constanța, secția penală, prin sentința penală nr. 506 din 15 octombrie 2002, a respins cererile de schimbare a încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie, a condamnat pe inculpatul M.S. zis „S.” la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, în final inculpatul M.S. urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe inculpatul G.I.M. zis „P.” la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen.

și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, în final inculpatul G.I.M. urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe inculpatul B.F.C. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților M.S., G.I.M. și B.F.C. În baza art. 82 C. pen., în referire la art. 110 C. pen., s-a stabilit termen de încercare de 3 ani pentru fiecare inculpat, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicată inculpaților M.S., G.I.M. și B.F.C., la care s-a adăugat un interval de timp de un an. În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., care prevăd consecințele ce decurg din săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen., a achitat pe inculpații M.N., Ț.P.R. și D.C.T., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 109 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe inculpatul M.N. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen. și art. 109 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe inculpatul Ț.P.R. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.

și art. 109 C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., și art. 76 lit. d) C. pen., pentru tâlhărie a condamnat pe inculpatul D.C.T. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților M.N., Ț.P.R. și D.C.T. În baza art. 82 C. pen., în referire la art. 110 C. pen., s-a stabilit termen de încercare de 2 ani și 6 luni pentru fiecare inculpat, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicată inculpaților M.N., Ț.P.R. și D.C.T. la care s-a adăugat un interval de timp de 6 luni. În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., care prevăd consecințele ce decurg din săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

S-a constatat că părțile vătămate C.I. și S.T. nu s-au constituit părți civile. În baza art. 189 C. proc. pen. și art. 191 C. proc. pen., au fost obligați la cheltuieli judiciare statului inculpații și la onorarii avocat oficiu. Pentru a pronunța o astfel de soluție, prima instanță a reținut următoarele: În după amiaza zilei de 24 septembrie 2000, în jurul orei 16,00, toți inculpații împreună cu învinuiții S.N., A.D. și A. se aflau în incinta stadionului din localitatea Basarabi unde jucau fotbal. La un moment dat, aceștia au observat trecând prin apropiere părțile vătămate C.I., S.T., precum și martorii S.V. și C.G., persoane care se aflau într-o evidentă stare de ebrietate. Cei șase făptuitori înarmându-se cu bâte, i-au înconjurat pe numiții C.I.

și S.T., și pe un ton amenințător le-au solicitat să le remită sumele de bani pe care aceștia le aveau cu sine, timp în care martorii S.V. și C.G. au reușit să-și asigure scăparea prin fugă. În continuare, inculpații au continuat să exercite o perioadă de timp, violențe fizice și verbale, asupra numitului C.I., fără ca S.N., A.D. și A. care rămăseseră în incinta stadionului să intervină în vreun fel ori să participe direct sau indirect la derularea acestei activități infracționale. Profitând de faptul, că temporar, atenția celor șase agresori era orientată asupra victimei C.I., partea vătămată S.T. a încercat să părăsească locul faptei, dar intenția sa a fost remarcată de către inculpați. După ce S.T.

a fost ajuns din urmă și înconjurat de toți cei șase inculpați, M.S. și G.I.M. i-au adresat amenințări și injurii, iar B.F.C. i-a aplicat mai multe lovituri cu palmele în zona feței, după care i-a sustras din buzunarul cămășii suma de 140.000 lei, o oglindă și un pieptene. Situația de fapt redată și reținută de prima instanță a fost dovedită cu: plângerile și declarațiile părților vătămate C.I. și S.T., proces-verbal de restituire către partea vătămată C.I. a sumei de 200.000 lei, procese-verbale de predare către partea vătămată S.T., proces-verbal de conducere în teren a inculpatului Ț.P.R. la locul unde acesta a aruncat portofelul victimei C.I., declarația martorului S.V. și declarațiile inculpaților.

În termen legal a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța criticând-o sub următoarele aspecte: - primul motiv a vizat nelegalitatea, în sensul greșitei achitări a inculpaților M.N., T.N. și D.C.T., cât timp din probele administrate în cauză rezultă că ei se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie; - cel de-al doilea motiv a vizat greșita individualizare a pedepselor. Prin decizia penală nr. 74 din 11 martie 2004, Curtea de Apel Constanța a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, apreciind legală și temeinică soluția pronunțată de instanța de fond. Împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, solicitând admiterea recursului, casarea decizie atacate pentru motivul prevăzut de art. 385 9 pct. 5 C. proc.

pen., și rejudecând, trimiterea cauzei la instanța de apel pentru rejudecare. Verificând actele dosarului, Curte constată că recursul este întemeiat din următoarele considerente: Pentru termenul din 11 martie 2003, acordat în dosarul nr. 73/P/2003 al Curții de Apel Constanța nu s-a îndeplinit procedura de citare cu inculpații minori B.F.C. și Ț.P.R., astfel încât judecarea apelului la acea dată a avut loc în lipsa inculpaților minori. Potrivit dispozițiilor art. 484 C. proc. pen., judecarea cauzei privind o infracțiune săvârșită de un minor se face în prezența acestuia, cu excepția cazului când minorul s-a sustras de la judecată. Cum în cauză nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii de citare cu inculpații minori B.F.C.

și Ț.P.R. și nu rezultă nici faptul că aceștia s-au sustras urmăririi penale, se constată că au fost încălcate prevederile art. 484 C. proc. pen., prin soluționarea apelului, constituind motivul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 5 C. proc. pen. Față de aceste considerente urmează, ca în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., a fi admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, casată decizia atacată și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de apel. În baza dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 74 din 11 martie 2003 a Curții de Apel Constanța, privind pe inculpații G.I.M., M.S., B.F.C., M.N., Ț.P.R. și D.C.T. Casează decizia atacată. Trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Constanța. Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 iunie 2004.