ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3143/2003

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 336 din 25

octombrie 2002, Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpații:

închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2)

lit. a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și a art. 13 din

același cod (două fapte).

În baza art. 33 lit. a) și a art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea

mai grea, de 6 ani și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a

art. 64 C. pen.

2. G.A.N.,

pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și

e) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și a art. 13 din același cod (două

fapte).

În baza art. 33 lit. a) și a art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea

mai grea, de 6 ani închisoare fiecare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a

art. 64 C. pen.

5.T.S.V. la câte 3 ani închisoare,

pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și

e) C. pen., cu aplicarea art. 99, a art. 100, a art. 109 și a art. 13 din

același cod (câte două fapte).

În baza art. 33 lit. a) și a art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea

mai grea, de câte 3 ani închisoare fiecare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a

art. 64 C. pen.

pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen.,

raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e), cu aplicarea art. 75 lit. c)

și a art. 13 din același cod (două fapte).

În baza art. 33 lit. a) și a art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea

mai grea, de 6 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a dispus

revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de un an

și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 501 din 6

februarie 1998 a Judecătoriei Brașov și executarea acesteia alături de pedeapsa

aplicată în cauză, în final având de executat 7 ani și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a

art. 64 C. pen.

Pe latură civilă, s-a constatat că

părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În noaptea de 31 octombrie 2001, cele

5 inculpate au participat la programul discotecii N.P. din Brașov, aici ele

consumând băuturi la o masă la care se aflau S.M. și C.D., ocazie în care au

sesizat că S.M. avea asupra sa mai multe bijuterii din aur și sume de bani în

lei și valută.

Pentru a-și apropia bunuri ale celei

în cauză, inculpatele s-au înțeles ca atunci când S.M. va părăsi localul, să o

urmărească.

La terminarea programului

discotecii, în jurul orei 4,30, S.M. și însoțitorul ei, îmbarcați într-un

autoturism s-au deplasat spre cartierul Noua din Brașov.

Imediat, inculpatele s-au îmbarcat

și ele într-un taximetru condus de V.M.I. și i-au cerut să urmărească vehiculul

cu care circulau S.M. și C.D.

În timpul parcurgerii drumului,

inculpatele au discutat despre acțiunile pe care le vor întreprinde pentru a o

deposeda pe S.M. de bijuterii și de bani, ele promițându-i conducătorului

taximetrului că va avea și el partea lui.

Inculpatele au coborât din vehicul

în apropierea locului unde oprise autoturismul cu care veniseră S.M. și C.D.,

iar când S.M. s-a apropiat de scara unui bloc, G.A.N. a apucat-o de gât și a

încercat să-i smulgă bijuteriile.

Instantaneu, inculpata A.M.M. a

lovit-o și a doborât-o la sol, între timp B.N. smulgându-i geanta. La rândul

lor, inculpatele T.S.V. și M.A. au lovit și ele, toate reușind astfel să-i

smulgă bijuterii de la mână și de la gât.

Intervenția lui C.D. atunci când a

vrut să recupereze o parte din bunurile prietenei sale, s-a soldat cu

împingerea și lovirea lui de către inculpata A.M.M. și de către B.N.

Imediat ce au scăpat de cei doi deși

aceștia au strigat la V.M.I. să nu pună în mișcare taximetrul pentru că le-au

fost sustrase bunuri, inculpatele s-au îmbarcat în autoturism și au părăsit în

grabă zona.

Ulterior, același taximetru, condus

tot de inculpatul V.M.I. și în care erau îmbarcate cele 5 inculpate s-a

reîntors la locul unde desfășuraseră acțiunile violente prin intermediul cărora

ele sustrăseseră bunurile lui S.M., ocazie în care organele de poliție,

alertate între timp de părțile vătămate, i-a reținut.

Raportul de constatare medico-legală

a înscris că S.M. a prezentat tumefacție a bazei nazale pe fond echimotic

violaceu și multiple escoriații dispuse difuz cervical anterior și lateral

stânga. S-a reținut că leziunile de violență s-au produs prin lovire cu corpuri

dure și prin zgâriere cu unghiile, necesitând pentru vindecare 6-7 zile de

îngrijiri medicale.

Bunurile sustrase au fost restituite

părții vătămate, în natură.

Împotriva sentinței au declarat

apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpații.

Parchetul a criticat hotărârea

pentru netemeinicia pedepselor aplicate, același motiv de apel fiind formulat

și de inculpați, cu excepția inculpatului V.M.I. care a susținut că starea de

fapt și, deci, vinovăția sa au fost greșit reținute și că fapta a fost

săvârșită după împlinirea termenului de încercare aplicat anterior.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia

penală nr. 52 din 11 martie 2003, a respins, ca nefondate, apelurile declarate

împotriva sentinței.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Brașov, în termen legal, a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată în

apel, motivul invocat fiind netemeinicia pedepselor aplicate inculpaților.

Recursul nu este fondat.

Conform art. 72 C. pen., text de

lege care prevede criteriile generale de individualizare, la stabilirea și

aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului,

de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social

al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pe de altă parte, art. 52 C. pen.,

prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a

condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Orientându-se în stabilirea și

aplicarea pedepselor conform textelor de lege menționate, se apreciază că

instanța de fond a considerat pericolul social grav al faptelor, împrejurările

în care s-au săvârșit, respectiv de două sau mai multe persoane împreună, în

timpul nopții și într-un loc public, pentru unii inculpați fiind aplicată și

circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen., respectiv

comiterea faptei împreună cu un minor, dar și date referitoare la persoana

inculpaților, unii fără antecedente penale și sinceri pe parcursul desfășurării

procesului penal.

Executarea pedepselor prin privare

de libertate, răspunde și scopului, așa cum prevede art. 52 C. pen.

Pentru considerentele arătate,

recursul declarat de parchet nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei

penale nr. 52/ Ap din 11 martie 2003 a Curții de Apel Brașov, privind pe

inculpații B.N., M.A., Ț.S.V., G.A.N., A.M.M. și V.M.I.

Deduce din pedepsele aplicate,

timpul reținerii și al arestării preventive de la 1 noiembrie 2001, la 1 iulie

2003, pentru inculpații B.N., M.A., Ț.S.V., G.A.N. și V.M.I., iar pentru

inculpata A.M.M. de la 1 noiembrie 2001, până la punerea efectivă în libertate.

Onorariile de avocat în sumă de câte

300.000 lei, pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați B.N., M.A.,

Ț.S.V. și A.M.M., se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

iulie 2003.