ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6028/2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6028/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 153/2004,

pronunțată de Tribunalul Olt, în dosarul nr. 6682/2003, s-a dispus în baza art.

334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei de tâlhărie în cazul

inculpaților N.G., I.V. și I.C.F., din art. 211 alin. (2) lit. a) C. pen., în

aceea prevăzută de art. 211 alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu

menținerea restului încadrării juridice pentru celelalte fapte.

În baza art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., a fost

condamnat inculpatul N.G. la 7 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 208 – art. 209 alin.

(1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 37 alin.

(1) lit. a) și b) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 3 ani și 6 luni

închisoare.

În baza art. 33 lit. a), raportat la

art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului N.G. pedeapsa cea

mai mare de 7 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 61 alin. (1) C. pen., a

contopit pedeapsa rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare cu restul de 724

zile rămas de executat din pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată prin sentința

penală nr. 63/1999 a Tribunalului Olt, în sensul că aplică pedeapsa de 7 ani și

6 luni închisoare.

S-a dispus revocarea liberării

condiționate pentru restul de 724 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani

închisoare aplicată prin sentința penală nr. 63/1999 a Tribunalului Olt.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din durata pedepsei închisorii aplicate, timpul măsurilor preventive cu

începere din 21 iulie 2003, ora 8,30.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis inculpatului dispozițiile art. 64 C. pen., pe timpul detenției.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul I.C.F. zis M. la 7 ani închisoare.

În baza art. 208 – art. 209 alin.

(1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat

același inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), raportat la

art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului I.C.F. pedeapsa cea

mai mare de 7 ani închisoare.

S-a dispus revocarea grațierii

pedepsei de un an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 669

din 17 septembrie 1999 a Judecătoriei Caracal.

S-a constatat că inculpatul a fost

reabilitat de drept la împlinirea termenului de încercare pentru pedeapsa de un

an și 6 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat conform

sentinței penale nr. 669 din 17 septembrie 1999 a Judecătoriei Caracal.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din durata pedepsei rezultată la contopire, timpul măsurilor preventive cu

începere din 5 august 2003, ora 10,00.

În baza art. 71 C. pen., a fost

interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe timpul

detenției.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul I.V. zis O. la 7 ani închisoare.

În baza art. 208 – art. 209 alin.

(1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat

același inculpat la 3 ani închisoare.

În baza art. 78 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002 același inculpat a fost condamnat la un an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), raportat la

art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului I.V. pedeapsa de 7

ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a dispus

revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 589 din 13 iunie 2002 a Judecătoriei Caracal

și decizia penală nr. 655 din 13 noiembrie 2002 a Tribunalului Olt s-a dispus

executarea ei în întregime și a fost cumulată cu pedeapsa de 7 ani închisoare,

în total inculpatul având de executat 8 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsa totală, timpul măsurilor preventive cu începere din 21 iunie 2003,

ora 8,30.

În baza art. 71 C. pen., a fost

interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., pe timpul

detenției.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 264 alin. (1) C. pen.,

cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1)

lit. e) C. pen., a fost condamnată inculpata N.G. zisă D. la 2 luni închisoare.

În baza art. 208 – art. 209 alin.

(1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 74 alin. (1) lit.

a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnată

aceeași inculpată la un an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), raportat la

art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatei N.G. pedeapsa de un

an închisoare.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen.,

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare,

aplicată inculpatei N.G. pe durata de 3 ani.

S-au pus în vedere inculpatei

prevederile art. 83 C. pen.

În baza art. 208 – art. 209 alin.

(1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) a fost condamnat inculpatul

D.O.M. zis G. la 3 ani închisoare.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen.,

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată acestui

inculpat pe durata de 5 ani.

S-au pus în vedere inculpatului

prevederile art. 83 C. pen.

S-a luat act că partea vătămată

M.L., nu s-a constituit parte civilă și că prejudiciul i-a fost acoperit prin

restituire.

S-a luat act că partea vătămată C.N.

s-a constituit parte civilă și că prejudiciul i-a fost acoperit în parte.

S-a luat act că prejudiciul părții

civile C.M. a fost acoperit în parte prin restituirea bunurilor. A fost admisă

acțiunea părții civile P.C., în parte, în sensul că au fost obligați inculpații

N.G., I.F., I.C.F. și N.G. la plata sumei de 3.000.000 lei cu titlul de

despăgubiri către această parte civilă.

A fost admisă în parte acțiunea

părții civile C.M. și obligați toți inculpații în solidar, la plata sumei de

1.650.000 lei cu titlul de despăgubiri către această parte civilă.

În baza art. 118 lit. d) C. pen.,

s-a dispus confiscarea specială a câte 500.000 lei de la fiecare din inculpații

N.G. și I.V.

A fost admisă acțiunea părții civile

Spitalul județean Slatina și obligați inculpații N.G. și I.V. la plata sumei de

4.406.655 lei despăgubiri pentru cheltuielilor de spitalizare a părții vătămate

P.C. către partea civilă spitalul menționat.

A fost obligat fiecare inculpat la

câte 3.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 400.000 lei

onorariul de avocat din oficiu avansat Baroului Olt.

Împotriva sentinței au declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpații I.C., N.G. și I.V.

Curtea de Apel Craiova, prin

sentința penală nr. 488/2004, a admis apelurile, arătând că sentința este

nelegală pentru că, la termenul din 25 mai 2004, în temeiul art. 334 C proc.

pen., instanța a procedat la schimbarea încadrării juridice a uneia dintre

infracțiunile comise de inculpații I.C.F., N.G. și I.V., același judecător

participând în continuare la cercetarea judecătorească și la pronunțarea

sentinței.

S-a constatat că sentința este

nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 47 alin. (2) C. proc.

pen., deoarece antepronunțându-se cu privire la încadrarea juridică a

infracțiunilor celor trei inculpați recurenți, judecătorul a devenit

incompatibil, iar hotărârea lovită de nulitatea prevăzută de art. 197 alin. (2)

C. proc. pen., fiindcă nu există certitudinea că inculpații au beneficiat de un

proces echitabil.

S-a mai arătat că pronunțarea asupra

unei încadrări juridice înseamnă nu numai stabilirea laturii obiective ci și a

laturii subiective a infracțiunii deduse judecății și din acest motiv se impune

schimbarea încadrării juridice să se efectueze în faza deliberării.

Astfel fiind, s-a trimis cauza

pentru rejudecare și s-au menținut ca valabile numai actele procedurale și

măsurile procesuale luate până la termenul din 2 septembrie 2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Tribunalului Olt sub nr. 6228/2004.

În rejudecare, prin sentința penală

nr. 64 din 18 martie 2005, Tribunalul Olt, în baza art. 334 C. proc. pen., a

schimbat încadrarea juridică a faptei de tâlhărie reținută în sarcina

inculpaților I.C.F., N.G. și I.V. din art. 211 alin. (2) lit. a) C. pen., în

aceea prevăzută de art. 211 alin. (2

1

) lit. a) C. pen.

În baza art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., a fost

condamnat inculpatul N.G. la 7 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 208 – art. 209 alin.

(1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 37 alin.

(1) lit. a) și b) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa 3 ani

și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., inculpatul N.G. va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 6

luni închisoare.

În baza art. 61 C. pen., a menținut

liberarea condiționată privind restul de 724 zile rămas de executat din

pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 63/1999 a

Tribunalului Olt.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

prevenția începând cu 21 iulie 2003, la zi.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În baza art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul I.C.F. zis M. la 7 ani închisoare.

În baza art. 208 – art. 209 alin.

(1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același

inculpat la pedeapsa 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., inculpatul I.C.F. va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani

închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

prevenția începând cu 5 august 2003.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., menține starea de arest a inculpatului.

În baza art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul I.V. zis O. la 7 ani închisoare.

În baza art. 208 – art. 209 alin.

(1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat

același inculpat la pedeapsa 3 ani închisoare.

În baza art. 78 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002 a condamnat același inculpat la un an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani

închisoare.

În baza art. 83 C. pen., a fost

revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare

aplicată prin sentința penală nr. 589/2002 a Judecătoriei Caracal și decizia

penală nr. 655/2002 a Tribunalului Olt, pe care o adaugă la pedeapsa nou

aplicată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa totală de 8 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

prevenția începând cu 21 iulie 2003.

În baza art. 71 C. pen., s-au

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În baza art. 264 alin. (1) C. pen.,

cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen., a fost condamnată

inculpata N.G. zisă D. la 2 luni închisoare.

În baza art. 208 – art. 209 alin.

(1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) și art.

76 lit. c) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la un an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

alin. (1) lit. b) C. pen., inculpata N.G. va executa pedeapsa de un an

închisoare.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen.,

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe timp de 3 ani.

S-au pus în vedere inculpatei

dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza art. 208 – art. 209 alin.

(1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) a fost condamnat inculpatul

D.O.M. zis G. la pedeapsa 3 ani închisoare.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen.,

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe timp de 5 ani.

S-au pus în vedere inculpatului

prevederile art. 83 C. pen.

S-a luat act că părțile vătămate M.L.,

C.N. și C.M. nu s-au constituit părți civile.

Au fost obligați inculpații N.G.,

I.V., I.C.F. și N.G. la 3.000.000 lei cu titlul de despăgubiri către partea

civilă P.C.

Au mai fost obligați cei cinci

inculpați la plata sumei de 1.650.000 lei e despăgubiri civile către C.M.

Au fost obligați inculpații N.G. și

I.V. la 4.406.655 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare către Spitalul

județean Slatina.

Au mai fost obligați inculpații la

câte 3.600.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut următoarele:

În dimineața zilei de 7 iulie 2003,

inculpatul N.G. a mers la domiciliul inculpatului I.V., înțelegându-se împreună

să meargă să fure din zona răului Olt. Având nevoie de un mijloc de transport,

au mers la domiciliul inculpatei N.G., sora inculpatului N.G. și i-au solicitat

autoturismul Dacia 1310 proprietatea concubinului acesteia, U.N. Acesta din

urmă fiind bolnav, le-a permis să ia autoturismul cu condiția să fie însoțiți

de concubina sa, inculpata N.G.

Inculpatul I.V., deși nu avea permis

de conducere, a urcat la volanul autoturismului și împreună cu inculpații N.G.

și N.G. s-au deplasat din comuna Fărcașele în comuna Dobrosloveni, sat Reșca,

județul Olt de unde l-au luat pe inculpatul I.C.F., care a fost de acord cu

propunerea inculpaților N.G. și I.V. de a-i însoți la furtul de gâște.

Cu autoturismul condus de inculpatul

I.V., cei trei inculpați precum și inculpata N.G. s-au deplasat pe drumul de

lângă contracanalului râului Olt până pe raza localității Tomeni a comunei

Osica de Sus, județul Olt.

În câmp, lângă un lan de porumb, au

observat o turmă de oi care se afla în paza părții vătămate T.C.; inculpatul

N.G. le-a propus celorlalți doi inculpați I.V. și I.C.F. să fure oi și aceștia,

fiind de acord, au coborât din autoturism, au mers aproximativ 20 m pe jos prin

lanul de porumb, iar în momentul în care au fost surprinși de către partea

vătămată, aceasta le-a atras atenția să nu sustragă oi.

În acel moment, inculpații N.G. și

I.V. i-au smuls ciomagul din mână părții vătămate, au lovit-o de câteva ori în

cap și peste mâna dreaptă, doborând-o la pământ.

După aceea, fiecare inculpat a luat

câte o oaie, le-au introdus în portbagajul autoturismului, după care au părăsit

locul faptei.

Este de menționat că inculpata N.G.

nu a contribuit cu nimic la actele de agresiune ori de sustragere și nu a

coborât din autoturism.

După comiterea faptei penale, cei

trei inculpați au fost dați în urmărire generală, iar ulterior, au fost prinși

de organele de poliție în ziua de 21 iulie 2003.

Susținerile inculpaților N.G.,

I.C.F. și I.V. care au cerut să fie condamnați doar pentru infracțiunea de

tentativă de furt s-au înlăturat cu motivarea că inculpatul N.G. a recunoscut

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, declarația sa coroborându-se cu

declarațiile părții vătămate T.C., a martorului ocular N.M.N., procesul-verbal de

examinare privind ridicarea a 10 fire de lână din portbagajul folosit cu ocazia

deplasării.

S-a înlăturat, de asemenea,

susținerea privind săvârșirea faptei de tâlhărie doar de către inculpatul N.G.,

deoarece din declarațiile părții vătămate și ale martorului menționat, în

coroborare cu restul probelor rezultă că cei trei inculpați au desfășurat

activitate nemijlocită pentru sustragerea oilor după ce N.G. a lovit-o pe

victimă.

În acest context, s-a apreciat că

fapta săvârșită de cei trei inculpați întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de tâlhărie în formă agravantă, prevăzută de art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) C. pen., și din acest considerent, s-a dispus schimbarea încadrării

juridice față de încadrarea juridică dată faptei prin actul de inculpare.

Schimbarea încadrării juridice s-a

dispus în baza art. 334 C. proc. pen.

După săvârșirea infracțiunilor de

mai sus, inculpații N.G., I.C.F., I.V. și N.G. s-au deplasat cu autoturismul în

comuna Fălcoiu la domiciliul inculpatului D.O.M., căruia i-au propus să meargă

la furt de gâște, iar acesta a fost de acord și împreună cei cinci inculpați,

s-au deplasat pe raza localității Scărișoara, județul Olt.

Lângă contracanalul râului Olt au

observat un cârd de gâște, au coborât din autoturism și au sustras mai multe

gâște, astfel: 4 gâște aparținând numitului O.F., 10 aparținând numitului M.L. și

12 aparținând părții vătămate C.N.

Întorcându-se spre domiciliu, pe

raza comunei Gostavățu au observat un alt cârd de gâște, din care au sustras

36, ce aparțineau părții vătămate C.M.

Când au ajuns la domiciliul

inculpatului I.V. din comuna Fărcașele, județul Olt, au împărțit gâștele,

inculpata N.G. luând 6, iar inculpatul D.O.M. 5 gâște.

După ce au lăsat-o la domiciliu pe

inculpata N.G., în după-amiaza zilei de 7 iulie 2003, inculpații N.G. și I.V.

au vândut 7 gâște numitului G.C. cu prețul de 50.000 lei pentru fiecare gâscă,

apoi s-au deplasat în municipiul Caracal la domiciliul numitului B.G., căruia

i-au vândut 13 gâște cu suma de 650.000 lei.

Pe parcursul urmăririi penale s-au

recuperat 19 gâște din domiciliul inculpatului I.V., din care 14 au fost

restituite părții vătămate C.M. și o gâscă părții vătămate C.N.; 6 gâște au

fost găsite la domiciliul inculpatei N.G. și au fost restituite părții vătămate

C.M.: 4 gâște ce au fost găsite la domiciliul inculpatului I.V. s-au restituit

părții vătămate O.F.;13 gâște ce au fost găsite la domiciliul lui B.G. au fost

restituite părților vătămate M.L. și C.N., iar din cele 2 gâște găsite la

domiciliul numitului G.C., una a fost restituită părții vătămate M.L. și una

lui C.N.

S-a reținut că faptele săvârșite de

cei cinci inculpați în împrejurările arătate, întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată și sunt prevăzute și

pedepsite de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., având în vedere că au fost comise în baza aceleiași

rezoluții infracționale.

Referitor la inculpatul I.V., în

sarcina acestuia s-a reținut infracțiunea prevăzută de art. 78 alin. (1) din

O.U.G. nr. 195/2002, pentru că a condus autoturismul pe drumurile publice fără

a poseda permis de conducere.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel inculpații I.V. și I.C.F., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Inculpatul I.V. a solicitat

admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și achitarea sa în

baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.

pen., pentru infracțiunea de tâlhărie, deoarece astfel cum rezultă și din

declarațiile coinculpaților I.C. și N.G., doar acesta din urmă a lovit-o pe

partea vătămată P.C. cu ciomagul.

A mai susținut că pedeapsa aplicată

pentru infracțiunea de furt este prea mare și în raport de atitudinea

procesuală, a recunoscut și regretat fapta, este de acord cu achitarea

prejudiciului, este o persoană bine integrată în societate, se impune coborârea

pedepsei sub minimul prevăzut de lege.

Inculpatul I.C.F. a criticat

hotărârea primei instanțe sub aspectul individualizării pedepsei, susținând că

nu s-a avut în vedere atitudinea și valoarea modică a prejudiciului, care a

fost parțial acoperit.

Prin decizia penală nr. 243/ A din

29 august 2005, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală, au fost

respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați, menținându-se starea

de arest a acestora.

Împotriva acestor hotărâri au

declarat recurs inculpații, care le-au criticat pentru nelegalitate, sub

aspectul greșitei condamnări pentru infracțiunea de tâlhărie care a fost comisă

în realitate doar de către coinculpatul N.G., acesta fiind singurul care a

aplicat lovituri părții vătămate P.C. În raport de aceste susțineri, au

solicitat achitarea pentru infracțiunea de tâlhărie reținută în sarcina lor, în

temeiul art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. iar, în subsidiar, reducerea

pedepsei pentru această faptă, în raport de valoarea modică a prejudiciului și

circumstanțele lor personale.

Totodată, au criticat hotărârile

pentru netemeinicie, solicitând reducerea pedepselor aplicate pentru

infracțiunea de furt calificat, pe care le consideră prea aspre față de poziția

procesuală sinceră manifestată pe tot parcursul procesului penal, precum și de

efortul făcut pentru recuperarea parțială a prejudiciului.

Examinând recursurile inculpaților

prin prisma cazurilor de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 și 14

C. proc. pen., Curtea apreciază că acestea nu sunt întemeiate.

Susținerile recurenților inculpați,

în sensul că nu au lovit partea vătămată P.C. în scopul de a sustrage oi din

turma păzită de acesta, ci violențele au fost exercitate doar de coinculpatul

N.G., chiar dacă ar fi reale, nu sunt de natură a atrage achitarea celor doi

inculpați pentru infracțiunea de tâlhărie, în temeiul art. 10 alin. (1) lit. c)

C. proc. pen. În fapt, apărările celor doi inculpați au fost infirmate de

declarațiile părții vătămate care se coroborează cu declarațiile martorului N.M.

și cele ale coinculpaților N.G. și N.G., material probator din care reiese că,

în timp ce inculpații duceau fiecare câte o oaie spre mașină, fiind surprinși

de paznic, N.G. și I.V. l-au lovit pentru a-și asigura păstrarea bunului furat

și chiar scăparea. Faptul că inculpații și-au schimbat ulterior declarațiile nu

prezintă relevantă pentru reținerea altei situații de fapt, atâta vreme cât

declarațiile constante ale părții vătămate și ale martorului ocular N.M. sunt

concordante, descriind împrejurările săvârșirii faptei într-un mod logic și

coerent. În ceea ce privește pe inculpații N.G. și I.V., care au exercitat în

mod nemijlocit violențe asupra părții vătămate ce îi surprinsese în timp ce

sustrăgeau oi din turma pe care o păzea.

reținut în mod corect vinovăția în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzute

de art. 211 alin. (2

1

) lit. a) C. pen. Aceeași este încadrarea

juridică impusă de situația de fapt și pentru coinculpatul I.C.F., care a

îndeplinit doar activități de sustragere a bunurilor, întrucât este irelevant

dacă toți sau numai unii dintre coinculpați au exercitat violențe iar alții

actele efective de deposedare.

Față de aceste considerente, Curtea

apreciază că instanța de fond și cea de apel au evaluat corespunzător

materialul probator administrat în cauză, cu respectarea dispozițiilor art. 62,

art. 63 și art. 69 C. proc. pen., stabilind împrejurările comiterii faptei de tâlhărie,

încadrarea juridică dată acesteia, precum și vinovăția inculpaților.

la individualizarea pedepselor solicitarea inculpaților de a li se reduce

pedepsele este nefondată, Înalta Curte constatând că pedepsele aplicate pentru

ambele infracțiuni reținute în sarcina recurenților-inculpați au fost corect

dozate în raport de gravitatea faptelor, de atitudinea inculpaților pe

parcursul procesului penal și de antecedentele penale ale acestora, fiind de

natură să asigure atingerea scopului cerut de art. 52 C. pen. Faptul că

prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii de furt a fost recuperat

parțial prin restituire în natură se datorează împrejurării că multe dintre

păsările sustrase au fost găsite cu ocazia perchezițiilor efectuate la

domiciliile inculpaților, deci independent de voința inculpaților, aceștia

neavând alte inițiative pentru recuperarea prejudiciului.

Ca atare, neexistând alte motive de

casare care să fie luate în discuție din oficiu, Înalta Curte, văzând și

prevederile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpați

Conform art. 385

16

alin. (2)

C. proc. pen., se va computa durata arestării preventive a inculpaților, iar în

baza art. 192 alin. (2) din același cod, aceștia vor fi obligați la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații I.V. și I.C.F. împotriva deciziei penale nr. 243 din 29

august 2005 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților durata arestării preventive de la 5 august 2003 la 26 octombrie

2005 pentru inculpatul I.C.F. și de la 21 iulie 2003 la 26 octombrie 2005

pentru inculpatul I.V.

Obligă recurenții inculpați să

plătească sumele de câte 160 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care sumele de câte 40 RON, reprezentând onorariul de avocat pentru

apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

26 octombrie 2005.