ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 56/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 56/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin contestația în anulare
înregistrată la data de 20 octombrie 2006, contestatoarea SC T.A. SRL a
solicitat anularea în totalitate a deciziei nr. 517 din 1 noiembrie 2005,
pronunțată de Secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție în
dosarul nr. 811/2005, rejudecarea cererii de recurs, admiterea acesteia și
casarea hotărârilor pronunțate.
Contestatoarea și-a
întemeiat contestația în anulare, în drept, pe prevederile art. 318 alin. (1) C.
proc. civ. și a invocat ca motiv al contestației sale faptul că instanța de
recurs a omis „să observe și să răspundă distinct tuturor criticilor invocate
de către recurentă”. Contestatoarea mai arată că a investit instanța „cu
soluționarea mai multor motive de recurs, în pofida încadrării lor într-un caz
unic de casare, cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.”.
Examinând contestația în
anulare prin prisma motivului invocat și a cerințelor art. 318 alin. (1) teza a
2-a C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru
considerentele ce se vor arăta în continuare.
Pentru ca o contestație în
anulare să poată fi admisă în temeiul art. 318 alin. (1) teza a 2-a C. proc.
civ., trebuie îndeplinite două condiții: instanța de recurs să fi omis să
cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare și această omisiune să
se fi produs din greșeală.
În cauză, examinând recursul
declarat de SC T.A. SRL Oradea, se constată că recurenta a invocat un caz unic
de recurs, așa cum susține chiar ea prin prezenta contestație -, respectiv cel
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și constând în încălcarea sau
aplicarea greșită a legii după care relevă „aspecte de nelegalitate și
netemeinicie ale deciziei recurate”.
Având în vedere că toate
aspectele și argumentele invocate de recurentă se subsumează aceluiași motiv de
recurs instanța le-a sintetizat și a răspuns la ele grupând, în acest sens,
atât argumentele aduse de parte cât și propriile sale argumente, ea neavând
obligația de a analiza fiecare argument cuprins în motivul de recurs. De altfel,
este neîntemeiată susținerea contestatoarei că instanța, în virtutea rolului
său activ, trebuia „să observe și să răspundă distinct tuturor criticilor
invocate de recurentă”. Aceasta întrucât legea de procedură sancționează doar
omisiunea de a cerceta un motiv de recurs, argumente multiple invocate în
susținerea acestuia putând fi grupate și răspunsul dat la aceste argumente să
fie comun.
Față de cele de mai sus,
contestația în anulare apare ca nefondată și Înalta Curte urmează să o respingă
în temeiul art. 320 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în
anularea deciziei nr. 5171 din 1 noiembrie 2005 pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția comercială, formulată de contestatoarea SC T.A. SRL
Oradea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 10 ianuarie 2007.