ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 952/2007
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 952/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului penal de
față:
Prin încheierea din data de
12 februarie 2007, pronunțată în dosar nr. 793/43/2006, Curtea de Apel Târgu
Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a menținut starea
de arest a inculpatului C.A.V., în temeiul dispozițiilor art. 300
2
raportat la art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Pentru a dispune astfel,
Curtea de Apel a apreciat că nu au intervenit elemente noi de natură să ducă la
punerea în libertate a inculpatului.
De asemenea, s-a reținut că
deja inculpatul a fost condamnat, la o pedeapsă privativă de libertate de 12
ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută și
pedepsită de dispozițiile art. 211 alin. (1) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea
art. 37 lit. a) C. pen.
S-a reținut de instanța de
apel că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față
de inculpat subzistă, și deci, se va menține pe mai departe această măsură.
Împotriva încheierii a
formulat recurs inculpatul C.A.V., criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie și solicitând punerea sa în libertate, motivat de împrejurarea că
nu a săvârșit fapta care i se reține în sarcină, întregul material de urmărire
penală fiind, în opinia sa, o înscenare a anchetatorilor cazului.
Examinând hotărârea prin
prisma criticilor recurentului, ca și sub toate aspectele de fapt și de drept
conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că
recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Față de inculpat s-a pus în
mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2
1
)
lit. a) C. pen., reținându-se că, împreună cu B.F.G. au sustras prin violență
din posesia părții vătămate două telefoane mobile, două sacoșe cu alimente și
suma de aproximativ 2.000.000 lei.
În prima instanță,
Tribunalul Harghita, după schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută
de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.,
a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 12 ani închisoare.
Arestarea preventivă a
inculpatului s-a dispus pe temeiul art. 148 lit. f) C. proc. pen.,
apreciindu-se că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru
ordinea publică, pericol rezultat din modalitatea de săvârșire a infracțiunii,
atitudinea procesuală a inculpatului și antecedentele sale penale.
Măsura preventivă a fost
menținută prin hotărârea de condamnare a primei instanțe și apoi prin
încheierea instanței de apel, reținându-se în mod justificat că subzistă
temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive.
Această constatare este pe
deplin justificată având în vedere periculozitatea inculpatului pentru ordinea
publică, rezultată din comportamentul deosebit de agresiv al inculpatului față
de partea vătămată, conduita procesuală a inculpatului, care a încercat să
zădărnicească aflarea adevărului și conduita anterioară săvârșirii
infracțiunii, fiind cunoscut cu antecedente penale.
În raport de aceste
considerente, constatând că hotărârea instanței de apel este legală și
temeinică, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) raportat la art. 141 C.
proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul C.A.V. împotriva încheierii din 12 februarie
2007, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală, în dosarul nr. 793/43/2006.
Obligă recurentul inculpat
să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40
lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 20 februarie 2007.