ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 222/2007

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 5 ianuarie 2007, pronunțată în dosarul nr. 372/43/2006 al Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul L.I. împotriva sentinței penale nr. 327/2006 a Tribunalului Mureș, s-a luat în discuție starea de arest a inculpatului. Constatând că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, s-a menținut măsura arestării preventive a acestuia. În termen legal, inculpatul L.I. a declarat recurs împotriva încheierii menționate, solicitând prin apărător judecarea în stare de libertate, având în vedere circumstanțele sale personale, fiind fără antecedente penale, arătând că a recunoscut și regretat săvârșirea faptei.

Recursul declarat de inculpat este nefondat. Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, se poate lua față de acesta una din măsurile preventive, lit. d) a acestui articol prevăzând arestarea preventivă. Art. 148 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, prevede că măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Cu referire la motivul de recurs invocat, se reține că instanța de apel, la 5 ianuarie 2007 a constatat că, față de dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc.

pen., având în vedere că inculpatul a fost cercetat, trimis în judecată și condamnat în primă instanță, la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. b) și c) C. pen., toate cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a acestuia, apreciind că lăsarea în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, de multitudinea acestora, precum și față de persoana inculpatului, din a cărui fișă de cazier rezultă că a avut multiple condamnări, denotând perseverența infracțională accentuată, astfel că a dispus menținerea stării de arest a acestuia.

Ca atare, încheierea pronunțată la 5 ianuarie 2007 este legală. Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins. În baza art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.I. împotriva încheierii din 5 ianuarie 2007 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 372/43/2006. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2007.