ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 416/2007

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 12 ianuarie 2007, pronunțată în dosarul nr. 439/43/2006 al Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală, în baza art. 300 2 și art. 160 b alin.(3) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului U.A. Instanța investită cu soluționarea apelului a reținut că se impune menținerea arestării preventive luate față de inculpat, alături de coinculpatul C.S., întrucât temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat și nici nu au intervenit temeiuri noi care să justifice revocarea sa iar lăsarea în libertate a inculpaților ar crea un sentiment de temere și insecuritate în rândul comunității din care aceștia provin, generat de rezonanța negativă a faptului că persoane asupra cărora planează acuza unor astfel de infracțiuni sunt cercetate în stare de libertate.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul U.A., solicitând, prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, revocarea măsurii arestării preventive deoarece nu există date că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Examinând încheierea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat. Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 37 lit. a) C. pen., fiind condamnat în primă instanță prin sentința penală nr. 261 din 4 decembrie 2006, menținându-se starea de arest a acestuia.

Astfel cum în mod just a reținut Curtea de Apel Târgu Mureș, temeiurile care au determinat luarea și ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului nu au încetat să existe și, mai mult, acesta a fost condamnat de instanța de fond. Față de gravitatea faptei și de împrejurările în care a fost comisă, în mod corect, instanța de apel a apreciat că sunt probe certe, în înțelesul art. 148 lit. f) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat, că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică iar temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat sau încetat. În consecință, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul - inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul U.A. împotriva încheierii din 12 ianuarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă pe recurent la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 24 ianuarie 2007.