ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 416/2007

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de

ședință din 12 ianuarie 2007, pronunțată în dosarul nr.

439/43/2006 al Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală, în

baza art. 300

2

și art. 160

b

alin.(3) C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest preventiv a inculpatului U.A.

Instanța investită

cu soluționarea apelului a reținut că se impune menținerea

arestării preventive luate față de inculpat, alături de

coinculpatul C.S., întrucât temeiurile care au determinat această

măsură nu s-au modificat și nici nu au intervenit temeiuri noi

care să justifice revocarea sa iar lăsarea în libertate a

inculpaților ar crea un sentiment de temere și insecuritate în rândul

comunității din care aceștia provin, generat de rezonanța

negativă a faptului că persoane asupra cărora planează

acuza unor astfel de infracțiuni sunt cercetate în stare de libertate.

Împotriva acestei încheieri a

declarat recurs inculpatul U.A., solicitând, prin intermediul

apărătorului desemnat din oficiu, revocarea măsurii

arestării preventive deoarece nu există date că lăsarea sa

în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Examinând încheierea

atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei,

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că

recursul este nefondat.

Inculpatul a fost trimis în

judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b)

și c) și alin. (2

1

) lit. a) și b) C. pen., cu

aplicarea art. 75 lit. c) și art. 37 lit. a) C. pen., fiind condamnat în

primă instanță prin sentința penală nr. 261 din 4

decembrie 2006, menținându-se starea de arest a acestuia.

Astfel cum în mod just a

reținut Curtea de Apel Târgu Mureș, temeiurile care au determinat

luarea și ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a

inculpatului nu au încetat să existe și, mai mult, acesta a fost condamnat

de instanța de fond. Față de gravitatea faptei și de

împrejurările în care a fost comisă, în mod corect, instanța de

apel a apreciat că sunt probe certe, în înțelesul art. 148 lit. f) C.

proc. pen., astfel cum a fost modificat, că lăsarea în libertate a

inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică iar temeiurile

care au determinat această măsură nu s-au modificat sau încetat.

În consecință,

recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunțată de

Curtea de Apel Târgu Mureș urmează a fi respins, ca nefondat, în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul - inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul U.A. împotriva încheierii din 12 ianuarie 2007 pronunțată

de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie.

Obligă pe recurent la plata sumei de 100

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică azi 24 ianuarie 2007.