ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3804/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

1480 din 15 septembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. 1478/2005, a fost

respinsă ca lipsită de interes acțiunea numitului O.I. privind anularea

deciziei nr. 1369 din 22 noiembrie 2001, emisă de Comisia pentru constatarea

calității de luptător în rezistența anticomunistă din cadrul Ministerului

Justiției, pentru numitul C.G. (decedat la 19 septembrie 1996).

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că reclamantul, în calitate de terț față de actul atacat, a

formulat acțiunea la 26 aprilie 2005, sub incidența Legii nr. 554/2004, dar

interesul său, definit de instanță ca folos practic urmărit de reclamant pentru

promovarea acțiunii în contencios, nu este personal și direct, întrucât nu se

produce asupra lui ca terț, chiar dacă dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea

nr. 554/2004 îi recunosc calitatea procesuală activă.

A mai apreciat instanța, că

hotărârile judecătorești depuse de reclamant nu îi probează interesul personal

și direct, întrucât decizia contestată privește o altă persoană decât părțile

în proces din decizia civilă nr. 1072 din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel

București, iar prin decizie s-a constatat calitatea de luptător în rezistența

anticomunistă a defunctului C.G.

Împotriva acestei sentințe a

declarat în termen recursul de față, reclamantul, cererea fiind legal timbrată.

În motivarea cererii,

recurentul invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și aplicarea

greșită a legii, arătând că interesul său constă în vătămarea gravă a

drepturilor sale legitime de proprietar prin decizia nr. 1369/2001 a Comisiei

speciale, întrucât pe baza acesteia s-a pronunțat decizia nr. 1072/2004 a

Curții de Apel București, prin care recurentul și-a pierdut dreptul de

proprietate asupra locuinței situate în București, sector 1 (pe care o

dobândise prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1548/20788/1996).

Recursul se fondează.

Prin decizia civilă nr. 1072

din 9 decembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă,

pronunțată în dosarul nr. 2738/2003, a fost admis recursul numitului O.D.

împotriva deciziei civile nr. 975 din 15 mai 2003 a Tribunalului București, s-a

modificat decizia atacată și s-a admis apelul reclamantului împotriva sentinței

civile nr. 5373 din 10 iunie 2002 a Judecătoriei sectorului 1 București. A fost

schimbată în tot sentința și s-a admis acțiunea, constatându-se nulitatea

absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1548/20788 din 19 noiembrie

1996, încheiat de pârâtul O.I., cu Primăria municipiului București, prin SC

H.N. SA.

În respectiva cauză, prin

soluția mai sus redată, cumpărătorul O.I., recurent în cauza de față, a pierdut

dreptul de proprietate asupra apartamentului pe care îl dobândise în baza Legii

nr. 112/1995, ca și chiriaș al locuinței.

Reclamantul, la solicitarea

căruia s-a constatat nulitatea contractului, este moștenitorul testamentar al

numitului C.G., titular al deciziei nr. 1369 din 22 noiembrie 2001, emise de

Comisia specială de aplicare a O.U.G. nr. 214/1999.

Într-adevăr, în

considerentele deciziei de recurs, mai sus redate, se reține că decizia nr.

1369/2001 face dovada că autorul reclamantului a fost luptător în rezistența

anticomunistă și că a pierdut imobilul în litigiu, printr-o hotărâre penală de

condamnare politică și nicidecum de drept comun.

Or, prin acțiunea sa în

contencios administrativ de față, recurentul O.I. tinde să probeze că hotărârea

de condamnare a fostului proprietar a fost una de drept comun care nu dă

dreptul moștenitorului la restituirea imobilului.

Așadar, interesul personal și actual,

a cărui vătămare o invocă recurentul, există, iar instanța de fond a respins

cererea, pe temeiul unei excepții greșit constatate, prin greșita aplicare a

dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Ca urmare, sentința va fi

casată în temeiul art. 304 pct. 9 și al art. 312 alin. (5) C. proc. civ., cauza

urmând a fi trimisă, spre rejudecare în fond, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

O.I. împotriva sentinței civile nr. 1480 din 15 septembrie 2005 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

trimite cauza, spre rejudecare în fond, aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 noiembrie 2006.