ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5812/2006

Asupra recursului de față,

Din analiza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 98 din 18 februarie 2005 Tribunalul Călărași a respins acțiunea privind

anularea parțială a dispoziției Primarului Municipiului Călărași nr. 6364 din 25

octombrie 2004 formulată de reclamanta T.F. în contradictoriu cu Primarul

Municipiului Călărași.

Pentru a se pronunța

astfel instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (4)

din Legea 10/2001, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus

exproprierea ocupă întregul teren măsurile reparatorii se stabilesc în

echivalent pentru tot imobilul, iar potrivit alin. (8) al aceluiași articol

aceste măsuri reparatorii constau în acordarea de titluri de valoare nominală

folosite exclusiv în procesul de privatizare sau acțiuni la societățile

comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei

îndreptățite.

Împotriva sentinței

a declarat apel reclamanta T.F. arătând că în cauză nu s-a probat existența

opțiunii sale privind acordarea măsurilor reparatorii, astfel că dispoziția

contestată este nelegală. De asemenea, sentința a fost criticată și sub

aspectul nepronunțării asupra unui mijloc de apărare, respectiv că în speță ar

fi aplicabile prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 întrucât

imobilul expropriat a făcut parte din categoria celor care au servit drept

locuință, iar despăgubirea bănească primează față de celelalte forme de

reparație prin echivalent.

Curtea de Apel

București, secția a VII-a, prin decizia nr. 637 din 30 septembrie 2005 a admis

apelul și a schimbat în tot sentința în sensul admiterii contestației și

anulării în parte a dispoziției nr. 6364 din 25 octombrie 2004 în ceea ce

privește modalitatea de acordare a măsurilor reparatorii, stabilind că

reclamanta beneficiază de despăgubiri în echivalent bănesc în cuantum de

237.500.000 lei.

În motivarea

deciziei s-a reținut că prin Decretul nr. 233/1984 a fost expropriat de la T.V.,

soțul reclamantei, un imobil compus din construcție și teren aferent situat în

Călărași. Imobilul a avut destinația de locuință, iar în prezent terenul situat

în str. B. este ocupat de un cartier de blocuri.

În cauză sunt

aplicabile dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea 10/2001 potrivit cărora

oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despăgubiri

bănești, în situația imobilelor cu destinația de locuință a căror restituire în

natură nu este posibilă.

Împotriva deciziei

instanței de apel a formulat recurs pârâtul Primarul Municipiului Călărași,

întemeiat în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele motive:

- despăgubirile

bănești prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea 10/2001 se acordă doar pentru

imobilele cu destinație de locuință care nu se pot restitui în materialitatea

lor, acestea nefiind demolate, dar restituirea în natură nu este posibilă

- situația

imobilelor expropriate este reglementată de art. 11 din Legea 10/2001, în speță

fiind incidente dispozițiile alin. (8) al acestui articol potrivit cărora

măsurile reparatorii se acordă sub forma acțiunilor sau titlurilor de valoare.

Verificând

legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile și de dispozițiile legale

aplicabile, Curtea constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

Imobilul în litigiu,

casă de locuit cu 500 mp teren aferent a fost expropriat de la soțul

reclamantei, T.V. Singura moștenitoare a fostului proprietar este reclamanta,

conform certificatului de moștenitor nr. 69 din 15 mai 2003 existent la fila

nr. 13 a dosarului de fond.

Art. 24 alin. (2)

din Legea 10/2001, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr.

247/2005, vizează ipoteza acordării de despăgubiri bănești pentru imobilele cu

destinație de locuințe care nu se pot restitui în natură, persoana îndreptățită

putând opta și pentru celelalte forme de restituire prin echivalent

corespunzătoare valorii imobilului.

Chiar dacă, în

speță, suntem în situația unui imobil expropriat, pentru care natura măsurilor

reparatorii prin echivalent este prevăzută strict de art. 11 alin. (8) din lege,

așa cum bine a apreciat instanța de apel, se pot acorda și despăgubiri bănești

conform art. 24 alin. (2), întrucât imobilul, la data exproprierii avea

destinația de locuință.

De altfel, potrivit

dispozițiilor art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001, așa cum a fost

modificată prin Legea nr. 247/2005, în vigoare la data pronunțării deciziei

atacate, pentru imobilele expropriate care nu se pot restitui în natură

întrucât sunt afectate în totalitate de lucrări de sistematizare, măsurile

reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri, servicii sau

despăgubiri acordate în condițiile legii speciale.

Față de

considerentele expuse, Curtea urmează a respinge recursul declarat în cauză, în

conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul

Municipiului Călărași împotriva deciziei civile nr. 637 din 30 septembrie 2005

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze

privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată

astăzi 13 iunie 2006, în ședința publică.