ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1991/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3096/

C din 18 noiembrie 2004, Tribunalul Sibiu, secția comercială și de contencios

administrativ, a anulat, ca netimbrată, acțiunea formulată de reclamanta SC H.

SA București, SUCURSALA OLT SUPERIOR Rm. Vâlcea, Județul Vâlcea în

contradictoriu cu pârâții SC A.A.A. SIBIU cu sediul în Municipiul Sibiu Județul

Sibiu, SC D.B.I.S.C. SRL cu sediul în Municipiul Iași Județul Iași și G.I. domiciliat

în Municipiul Iași, Județul Iași.

În fundamentarea acestei

soluții, instanța de fond a reținut în principal că potrivit dispozițiilor art.

2 pct. 1 din Legea nr. 146/1997 cu modificările ulterioare, reclamanta

datorează suma de 32.994.635 lei taxă judiciară de timbru și 50.000 lei timbru

judiciar. Susținerile reclamantei că în speță sunt scutiți de plata taxei de

timbru nu sunt reale deoarece potrivit art. 24 lit. o din Ordinul Ministrului

Justiției nr. 760/C/1999 scutirea este valabilă doar în cazul acțiunii civile separate

introduse la instanța civilă.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 47/ A din 04

martie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta SC H. SA

BUCURESTI, SUCURSALA OLT SUPERIOR RM. VALCEA împotriva sentinței civile nr. 3096/

C din 18 noiembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 1600/2004.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de apel a stabilit că în cauză litigiul are o natură comercială,

care rezultă din contestarea de către reclamantă a cuantumului sumei oferite de

societatea de asigurare cu titlu de despăgubire. Astfel nu sunt incidente

dispozițiile art. 15 lit. o) din Legea nr. 146/1997 ce prevăd scutirea de taxe judiciare

de timbru a acțiunilor referitoare la despăgubirile civile pentru daunele

materiale și morale decurgând din cauzele penale. Nici motivul de apel privitor

la tratarea cu indiferență a acțiunii civile prin inserarea în practicaua

hotărârii doar a pârâtei SC A.A.A. SIBIU nu a fost găsit fondat, fiind

respectat principiul contradictorialității.

Împotriva deciziei civile nr.

47/ A din 04 martie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială și de contencios administrativ, a promovat recurs reclamanta SC H.

SA BUCURESTI, SUCURSALA OLT SUPERIOR RM. VALCEA prin care a criticat această

hotărâre judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea

recursului, casarea cu trimitere, constatându-se că acțiunea civilă separată formulată

la instanța de fond, având ca obiect despăgubiri civile potrivit dispozițiilor art.

19 și 20 C. proc. pen., este scutită de taxa judiciară de timbru, fiind invocat

ca temei de drept de cererii de recurs dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 din

codul de procedură civilă.

Intimata pârâtă SC C.A. SA, fostă

SC A.A.A. SA a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în

cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca

nefondat, recursul reclamantei pentru următoarele considerente.

Instanțele judecătorești

anterioare, printr-o corectă și integrală apreciere a probelor, au stabilit

adevărata situație de drept, prin aceea că litigiului de natură comercială, îi

sunt aplicabile dispozițiile imperative cuprinse în art. 2 pct. 1 din Legea nr.

146/1997 modificată privind taxa de timbru și ale art. 3 alin. (2) din O.G. nr.

32/1995 referitoare la timbrul judiciar.

Invocarea în contextual

motivelor de recurs a reglementărilor cuprinse în art. 19 și 20 C. proc. pen.,

nu prezintă relevanță în contextual soluționării litigiului dedus prezentei

judecăți. Este adevărat că persoana vătămată care nu s-a constituit parte

civilă în procesul penal poate introduce la instanța civilă acțiune pentru

repararea pagubei produse prin infracțiune. De asemenea, poate să pornească

acțiune în fața instanței civile persoana vătămată care s-a constituit parte

civilă sau pentru care s-a pornit din oficiu acțiunea civilă în procesul penal,

dar acesta a fost suspendat, precum și dacă instanța penală prin hotărârea rămasă

definitivă a lăsat nesoluționată acțiunea civilă. Avantajul cel mai sensibil al

constituirii părții vătămate ca parte civilă în procesul penal îl constituie

fără putere de tăgadă și aplicarea art. 15 alin. (4) C. proc. pen., în sensul

că acțiunea civilă este scutită de taxa de timbru. din examinarea sentinței

penale nr. 94 din 9 iunie 2003 pronunțată de Judecătoria Avrig, hotărâre rămasă

definitivă, rezultă că a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă

SC H. SA, sucursala Olt Superior, ca tardiv formulată.

Prin promovarea unei noi

acțiuni civile, din a cărei motivare se reține că „în procesul penal care a

făcut obiectul dosarului nr. 4/2003 al Judecătoriei Avrig nu s-a avut în vedere

repararea pagubei materiale pricinuită prin infracțiune”, temeinic (s-a

apreciat de instanța fondului că nu sunt aplicabile reglementările care conduc

la scutirea de taxă judiciară de timbru.

Pentru aceste rațiuni

juridice expuse, toate criticile formulate în cererea de recurs de reclamanta

SC H. SA, sucursala Olt Superior cu sediul social în Râmnicu Vâlcea urmează a

fi înlăturate, nefiind îndeplinite nici una din cerințele prevăzute de art. 304

C. proc. civ., respingând, ca nefondat, recursul reclamantei și menținând ca

legală și temeinică decizia atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanta SC H. SA, SUCURSALA OLT SUPERIOR RM. VÂLCEA împotriva

deciziei nr. 47/ A din 4 martie 2005 a Curții de Apel Alba Iulia, secția

comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 iunie 2006.