ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.11.2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8778/2006

HOTĂRÂRE
01.11.2006
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8778/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Brașov sub nr. 1815/2003 reclamanții L.T., L.G. și L.V. au

contestat dispoziția nr. 1178 din 21 mai 2003 a Primăriei Municipiului Brașov

prin care s-a respins cererea de restituire în natură formulată în temeiul

Legii 10/2001.

Prin sentința civilă nr. 372/S din

10 octombrie 2003 pronunțată de Tribunalului Brașov, secția civilă, s-a admis

excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Municipiului

Brașov și în consecință s-a anulat contestația.

În motivarea sentinței s-au reținut

următoarele considerente:

Potrivit art. 41 alin. (1) C. proc.

civ. orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în

judecată iar intimata Primăria Municipiului Brașov nu se încadrează în nici una

din categoriile de persoane juridice enumerate limitativ de art. 26 lit. a)-d)

din Decretul nr. 31/1954.

În sensul dispozițiilor Legii

10/2001, la emiterea deciziei Primarul nu acționează în nume propriu ci ca

reprezentant al comunei sau orașului iar calitatea de intimat nu poate aparține

decât unității administrativ teritoriale care are capacitate juridică deplină.

Apelul formulat de către reclamanți

împotriva sentinței primei instanțe a fost respins ca nefondat prin decizia

civilă nr. 303/Ap din 7 aprilie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Brașov,

secția civilă, în complet de divergență, cu majoritate.

În motivarea deciziei s-a apreciat

că în mod corect s-a reținut de prima instanță că intimata nu are capacitate de

folosință.

Astfel, cu referire la dispozițiile

Decretului nr. 31/1954, Legii nr. 215/2001 și art. 41 C. proc. civ. precum și

Legii nr. 10/2001 și Normele metodologice s-a reținut că unitatea deținătoare

este unitatea cu personalitate juridică, situație în care nu se află intimata.

Împotriva deciziei de apel au

declarat recurs reclamanții-apelanți criticând-o pentru greșita aplicare a

dispozițiilor legale incidente din perspectiva art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se invocă astfel că dispoziția

contestată a fost emisă de Primăria Municipiului Brașov prin primar iar Legea

nr. 10/2001 le conferă posibilitatea contestării acestei decizii.

Modul de soluționare a cauzei

reprezintă o încălcare severă a liberului acces la justiție și în același timp

o încălcare de către judecător a rolului activ în judecarea cauzelor instituit

de art. 129 pct. 5 C. proc. civ.

Analizând decizia de apel în raport

de criticile formulate Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru

motivele care vor fi arătate în continuare, motive care se circumscriu art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea

nr. 10/2001 în forma în vigoare la data formulării contestației, în cazul

primăriilor restituirea în natură sau prin echivalent către persoana

îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a

Primarului General al Municipiului București.

Art. 24 alin. (7) din aceeași lege

prevedea că dacă oferta era refuzată persoana îndreptățită putea ataca în

justiție decizia sau dispoziția motivată de respingere a notificării sau a

cererii de restituire în natură.

Art. 33 din aceeași lege prevedea că

în situația imobilelor pentru care a fost stabilită restituirea în echivalent

prin art. 10 și art. 11 din lege, persoana îndreptățită adresează notificarea

primăriei.

În dispozițiile Legii 10/2001 nu

sunt prevăzute reglementări clare și precise cu privire la calitatea procesuală

a intimatei într-un asemenea litigiu, textele legale limitându-se să confere

dreptul persoanei îndreptățite să conteste decizia sau dispoziția de

soluționare a notificării.

Dispoziția contestată de către

reclamanți a fost emisă de primar, dar în antetul actului se arată în mod clar

ca instituție emitentă și Primăria Municipiului București cu indicarea sediului

acesteia.

Față de cele reținute mai sus în

raport de dispozițiile Legii 10/2001 și conținutul deciziei contestate, nu i se

poate imputa contestatorului că a chemat în judecată o instituție menționată ca

și emitent în actul contestat, cu motivarea că nu ar avea capacitate

procesuală.

Prin omiterea acestor aspecte

instanțele au manifestat o lipsă de rol activ, expunând contestatorii la

pierderea dreptului cât și a posibilității și valorificarea acestuia în

justiție; printr-o formulare ulterioară a unei asemenea contestații acțiunea

reclamanților putând fi paralizată prin pierderea termenului de formulare a

contestației.

Respectarea dispozițiilor art. 129

alin. (5) C. proc. civ. obliga judecătorul, în baza rolului activ, să

deslușească aspectul procedural generat de cele reținute mai sus și să confere

efectiv reclamanților dreptul de acces la justiție pentru realizarea

finalității și scopului urmărit de Legea nr. 10/2001, de reparație pentru

caracterul abuziv al preluării imobilelor la care face referire.

Față de cele reținute mai sus și

constatând că prin Legea 10/2001 sunt reglementate situații cu referire expresă

la primării iar neclaritatea legii nu poate duce la sancționarea persoanelor

îndreptățite, se constată că în mod greșit a fost soluționată cauza pe

excepție.

În considerarea argumentelor

prezentate mai sus Înalta Curte urmează să facă aplicarea și a art. 312 alin.

(5) C. proc. civ. și să caseze decizia recurată.

Pentru aceleași motive și cu

aplicarea art. 296 C. proc. civ. se va admite apelul formulat de aceleași părți

împotriva sentinței primei instanțe, se va desființa sentința și se va trimite

cauza spre rejudecare la același tribunal.

Admite recursul declarat de

reclamanții L.T., L.G. și L.V. împotriva deciziei nr. 303/Ap din 7 aprilie 2004

a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Casează decizia.

Admite apelul formulat de aceleași

părți împotriva sentinței nr. 372 din 10 octombrie 2003 pronunțată de

Tribunalul Brașov, secția civilă.

Desființează sentința și trimite

cauza spre rejudecare la același tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 1 noiembrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-02-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 674/2003
în consecință a fost respinsă contestația formulată de I.A.L., potrivit prevederilor Legii nr.10/2001, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală. Instanța de fond a motivat în esență că, față de dispoziții
ÎCCJ 2005-12-07
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10195/2005
ul declarat de reclamanți împotriva hotărârii instanței de fond a fost respins de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin decizia nr. 470/Ap din 19 mai 2005. Instanța de apel a reținut în esență că întrucât reclamanții nu au dovedit că a
ÎCCJ 2011-01-11
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1/2011
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele: 1. Primul ciclu procesual Prin contestația înregistrată la 16 iunie 2003 pe rolul Tribunalului Brașov contestatorii L.T., L.G. și L. (N.) V.
ÎCCJ 2005-04-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3146/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin dispoziția nr. 200 din 17 februarie 2003 Primăria Municipiului Brașov (f. 18 dosar fond) a respins notificarea transmisă de petiționarii P.E.A., P.I.
ÎCCJ 2003-06-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2686/2003
normative abuzive, ale căror efecte trebuie să înceteze. Tribunalul Brașov, prin sentința civilă nr.50 din 8 februarie 2002 a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei Primăria comunei Bod, invocată de instanță din oficiu și
Sursă