ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 674/2003

S-au luat în examinare recursurile declarate de Primăria Municipiului Brașov și de I.A.L.împotriva deciziei nr. 30 (AP) din 7 mai 2002 a Curții de Apel Brașov – Secția civilă. La apelul nominal s-a prezentat intimata-contestatoare I.A.L., reprezentată de mandatarul D.A.C., lipsind recurenta-intimată Primăria Municipiului Brașov. Procedura completă. În dosar s-a depus recursul declarat de I.A.L.împotriva deciziei nr. 30 (AP) din 7 mai 2002 a Curții de Apel Brașov înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 14 februarie 2003. Instanța, din oficiu, pune în discuție excepția nulității recursului contestatoarei I.A.L.în raport de prevederile art. 302 din C.proc.civ. Dispune, totodată, a se pune concluzii în cauză și cu privire la recursul Primăriei Municipiului Brașov.

Mandatarul D.A.C. solicită respingerea excepției nulității recursului contestatoarei L.A.I. și admiterea acestuia pentru motivele scrise. Cere respingerea recursului Primăriei Municipiului Brașov. Reprezentanta Ministerului Public solicită constatarea ca nul a recursului contestatoarei I.A.L.și respingerea recursului Primăriei Municipiului Brașov. C U R T E A Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 67 din 18 februarie 2002 pronunțată de Tribunalul Brașov a fost admisă excepția lipsei capacității de folosință a intimatei Primăria Municipiului Brașov și în consecință a fost respinsă contestația formulată de I.A.L., potrivit prevederilor Legii nr.10/2001, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală.

Instanța de fond a motivat în esență că, față de dispozițiile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, primăria nu este o persoană juridică, ci o structură funcțională cu activitate permanentă, ale cărei componență și atribuții sunt reglementate de lege. Ea nu are personalitate juridică precum au entitățile enumerate în art. 19 din aceeași lege și deci nu poate sta în judecată în calitate de pârâtă, neîndeplinind condițiile prevăzute de art. 41 alin.2 C.proc.civ. Instanța a mai arătat, pe fondul cauzei, și că dispozițiile Legii nr. 10/2001 nu prevăd calea contestației împotriva nerezolvării în termen a solicitărilor cuprinse în notificare.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel contestatoarea, arătând în esență că: - în interpretarea dispozițiilor Legii nr.10/2001, reprezentantul municipiului este primarul iar primăria avea obligația să dea curs notificării și să facă operațiunile prevăzute de lege; - dorește ca Municipiul Brașov să se conformeze prevederilor Legii nr. 10/2001 și să comunice prefecturii județului notificarea sa. Curtea de Apel Brașov, prin decizia civilă nr. 30 din 7 mai 2002, a admis în parte apelul formulat de contestatoare în sensul că a respins excepția lipsei capacității de folosință a intimatei Primăria Brașov. Au fost menținute dispozițiile sentinței cu privire la respingerea contestației formulate de I.L.A.

în contradictoriu cu această intimată. Instanța de apel a reținut sub un prim aspect că potrivit prevederilor art. 91 din Legea nr.215/2001, primarul, viceprimarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local constituie o structură funcțională cu activitate permanentă denumită primăria comunei sau orașului. Primăria are calitate procesuală pasivă în litigiile decurgând din aplicarea prevederilor Legii nr.10/2001, act normativ care îi stabilește în sarcină anumite obligații, astfel că sub acest aspect s-a considerat că apelul este întemeiat. În ceea ce privește însă fondul cauzei, în decizie s-a arătat că atât timp cât primăria nu a emis o dispoziție sau decizie cu privire la imobilul în litigiu, situat în Brașov, Calea București nr. 85, nr.top.7477/2, în suprafață de 720 m.p., contestația formulată în contradictoriu cu Primăria Brașov nu are obiect, aspect corect reținut de instanța de fond.

Împotriva acestor hotărâri au declarat recursuri contestatoarea I.L. A. și intimata Primăria Municipiului Brașov. Cu privire la recursul contestatoarei, Curtea reține următoarele: Potrivit prevederilor art. 302 C.proc.civ., “recursul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității”. Cum contestatoarea a depus recursul direct la Curtea Supremă de Justiție, la 14 februarie 2003, în loc să facă acest lucru la Curtea de Apel Brașov, se va constata că recursul său este nul. În recursul său, intimata Primăria Municipiului Brașov a atacat decizia în sensul prevederilor art. 304 pct. 9 C.proc.civ., susținând că nu are calitate procesuală pasivă în cauză. Recursul este nefondat.

Așa cum în mod corect a reținut Curtea de Apel, primăriilor, ca structuri funcționale cu activitate permanentă, le revin o serie de obligații cu privire la exercitarea prevederilor Legii nr.10/2001, cum sunt cele prevăzute în art. 26 dar și în alte texte. Așa fiind, în litigiile care izvorăsc din neexecutarea ori executarea necorespunzătoare a unor obligații legale, primăriile au calitate procesuală și stau în proces. De altfel, poziția recurentei prezintă și un paradox din punct de vedere logic, deoarece pe de o parte susține că nu are calitate procesuală iar pe de altă parte atacă decizia printr-un recurs pe care nu l-ar putea declara dacă nu ar sta în mod legal în proces. Așa fiind, recursul intimatei va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Primăria Municipiului Brașov împotriva deciziei nr. 30 AP/7 mai 2002 a Curții de Apel Brașov , secția civilă. Constată nul recursul declarat de contestatoarea I.L.A. împotriva aceleiași decizii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2003.