ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 674/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 674/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-au luat în examinare recursurile declarate de Primăria
Municipiului Brașov și de I.A.L.împotriva deciziei nr. 30 (AP) din 7 mai
2002 a Curții de Apel Brașov – Secția civilă.
La apelul
nominal s-a prezentat intimata-contestatoare I.A.L., reprezentată de
mandatarul D.A.C., lipsind recurenta-intimată Primăria Municipiului Brașov.
Procedura completă.
În dosar s-a
depus recursul declarat de I.A.L.împotriva deciziei nr. 30 (AP) din 7 mai 2002
a Curții de Apel Brașov înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 14
februarie 2003.
Instanța, din
oficiu, pune în discuție excepția nulității recursului contestatoarei I.A.L.în
raport de prevederile art. 302 din C.proc.civ. Dispune, totodată, a se pune
concluzii în cauză și cu privire la recursul Primăriei Municipiului Brașov.
Mandatarul
D.A.C. solicită respingerea excepției nulității recursului contestatoarei
L.A.I. și admiterea acestuia pentru motivele scrise. Cere respingerea
recursului Primăriei Municipiului Brașov.
Reprezentanta
Ministerului Public solicită constatarea ca nul a recursului contestatoarei
I.A.L.și respingerea recursului Primăriei Municipiului Brașov.
C U R T E A
Asupra
recursurilor de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința
civilă nr. 67 din 18 februarie 2002 pronunțată de Tribunalul Brașov a fost
admisă excepția lipsei capacității de folosință a intimatei Primăria
Municipiului Brașov și în consecință a fost respinsă contestația formulată de
I.A.L., potrivit prevederilor Legii nr.10/2001, ca fiind îndreptată împotriva
unei persoane lipsite de capacitate procesuală.
Instanța de
fond a motivat în esență că, față de dispozițiile Legii nr. 215/2001 privind
administrația publică locală, primăria nu este o persoană juridică, ci o
structură funcțională cu activitate permanentă, ale cărei componență și
atribuții sunt reglementate de lege. Ea nu are personalitate juridică precum au
entitățile enumerate în art. 19 din aceeași lege și deci nu poate sta în
judecată în calitate de pârâtă, neîndeplinind condițiile prevăzute de art. 41
alin.2 C.proc.civ.
Instanța a mai
arătat, pe fondul cauzei, și că dispozițiile Legii nr. 10/2001 nu prevăd calea
contestației împotriva nerezolvării în termen a solicitărilor cuprinse în
notificare.
Împotriva
acestei sentințe a formulat apel contestatoarea, arătând în esență că:
- în
interpretarea dispozițiilor Legii nr.10/2001, reprezentantul municipiului este
primarul iar primăria avea obligația să dea curs notificării și să facă
operațiunile prevăzute de lege;
- dorește ca
Municipiul Brașov să se conformeze prevederilor Legii nr. 10/2001 și să
comunice prefecturii județului notificarea sa.
Curtea de Apel
Brașov, prin decizia civilă nr. 30 din 7 mai 2002, a admis în parte apelul
formulat de contestatoare în sensul că a respins excepția lipsei capacității de
folosință a intimatei Primăria Brașov. Au fost menținute dispozițiile sentinței
cu privire la respingerea contestației formulate de I.L.A. în contradictoriu cu
această intimată.
Instanța de
apel a reținut sub un prim aspect că potrivit prevederilor art. 91 din Legea
nr.215/2001, primarul, viceprimarul, împreună cu aparatul propriu de
specialitate al consiliului local constituie o structură funcțională cu
activitate permanentă denumită primăria comunei sau orașului.
Primăria are
calitate procesuală pasivă în litigiile decurgând din aplicarea prevederilor
Legii nr.10/2001, act normativ care îi stabilește în sarcină anumite obligații,
astfel că sub acest aspect s-a considerat că apelul este întemeiat.
În ceea ce
privește însă fondul cauzei, în decizie s-a arătat că atât timp cât primăria nu
a emis o dispoziție sau decizie cu privire la imobilul în litigiu, situat în
Brașov, Calea București nr. 85, nr.top.7477/2, în suprafață de 720 m.p.,
contestația formulată în contradictoriu cu Primăria Brașov nu are obiect,
aspect corect reținut de instanța de fond.
Împotriva
acestor hotărâri au declarat recursuri contestatoarea I.L. A. și intimata
Primăria Municipiului Brașov.
Cu privire la
recursul contestatoarei, Curtea reține următoarele:
Potrivit
prevederilor art. 302 C.proc.civ., “recursul se depune la instanța a cărei
hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității”.
Cum
contestatoarea a depus recursul direct la Curtea Supremă de Justiție, la 14
februarie 2003, în loc să facă acest lucru la Curtea de Apel Brașov, se va
constata că recursul său este nul.
În recursul
său, intimata Primăria Municipiului Brașov a atacat decizia în sensul
prevederilor art. 304 pct. 9 C.proc.civ., susținând că nu are calitate
procesuală pasivă în cauză.
Recursul este
nefondat.
Așa cum în mod
corect a reținut Curtea de Apel, primăriilor, ca structuri funcționale cu
activitate permanentă, le revin o serie de obligații cu privire la exercitarea
prevederilor Legii nr.10/2001, cum sunt cele prevăzute în art. 26 dar și în
alte texte. Așa fiind, în litigiile care izvorăsc din neexecutarea ori
executarea necorespunzătoare a unor obligații legale, primăriile au calitate
procesuală și stau în proces. De altfel, poziția recurentei prezintă și un
paradox din punct de vedere logic, deoarece pe de o parte susține că nu are
calitate procesuală iar pe de altă parte atacă decizia printr-un recurs pe care
nu l-ar putea declara dacă nu ar sta în mod legal în proces.
Așa fiind,
recursul intimatei va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Primăria
Municipiului Brașov împotriva deciziei nr. 30 AP/7 mai 2002 a Curții de Apel
Brașov , secția civilă.
Constată nul
recursul declarat de contestatoarea I.L.A. împotriva aceleiași decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 21 februarie 2003.