ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10195/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10195/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalului Brașov la data de 30 aprilie 2004, reclamanții G.D.G., G.S.C.I. și
P.R. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Brașov,
anularea dispoziției nr. 931 din 9 martie 2004 prin care s-a respins cererea de
restituire în natură a imobilului în suprafață de 595,64 mp situat în Poiana
Brașov și înscris în C.F. top 14233/13/3, restituirea în natură a imobilului
menționat și a suprafeței de teren neocupată de construcții ce va rezulta în
urma efectuării raportului de expertiză și stabilirea cuantumului
despăgubirilor solicitate prin notificare pentru suprafața de teren ocupată de
construcții care nu poate face obiectul restituirii în natură. În drept,
reclamanții s-au prevalat de dispozițiile art. 24 pct. 7 din Legea nr. 10/2001.
Prin sentința nr. 603/S din 25
octombrie 2004, Tribunalul Brașov, secția civilă, a admis excepția lipsei
capacității de folosință a Primăriei municipiului Brașov, motiv pentru care a
anulat acțiunea reclamanților ca fiind îndreptată împotriva unei persoane
lipsită de calitate de folosință. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a
reținut că potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001, au personalitate juridică
și capacitate deplină (deci și capacitate de folosință) numai unitățile
administrativ-teritoriale, respectiv comunele, orașele și județele, nu și
autoritățile executive ale administrației publice locale, în speță primăriile,
care sunt structuri instituționale lipsite de personalitate juridică.
Apelul declarat de reclamanți
împotriva hotărârii instanței de fond a fost respins de Curtea de Apel Brașov, secția
civilă, prin decizia nr. 470/Ap din 19 mai 2005. Instanța de apel a reținut în
esență că întrucât reclamanții nu au dovedit că au solicitat schimbarea
cadrului procesual prin chemarea în judecată a Primarului municipiului Brașov,
în mod corect s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei
Brașov.
Împotriva deciziei pronunțată în
apel au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru netemeinicie și
nelegalitate. Au arătat că dispoziția atacată a fost emisă purtând antetul
Primăriei municipiului Brașov.
Recursul este întemeiat, urmând a fi
admis, a se casa hotărârile pronunțate și a se trimite cauza spre rejudecare la
tribunal.
S-a reținut în esență de către
instanța de fond și de apel că Primăria municipiului Brașov nu poate avea
calitate procesuală pasivă deoarece nu are capacitate de folosință.
Este real că potrivit
art. 19 din Legea nr. 215/2001, sunt persoane juridice de drept public
comunele, orașele, județele, adică unitățile administrativ-teritoriale. În
raport de dispozițiile art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și art. 87
alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., aceste persoane juridice pot sta în justiție
prin reprezentanții lor legali, respectiv primarii și prefecții. Se reține că
legiuitorul, la adoptarea diverselor acte normative, nu a fost consecvent în
folosirea acelorași termeni pentru desemnarea persoanelor juridice de drept
public ori cu privire la reprezentanții legali ai acestora, însă instanțelor
judecătorești, în baza rolului activ conferit de dispozițiile legale în
vigoare, le revine obligația de a califica denumirea acestor persoane juridice
pe care o apreciază a fi cea mai indicată în raport de litigiul dedus judecății
și actele normative incidente acestuia. Astfel, în cazul Legii nr. 10/2001, în
varianta în vigoare la data pronunțării hotărârilor, în cuprinsul art. 20 se
reglementează modalitățile în care persoanele juridice sunt obligate la
restituire, iar la alin. (3) se stipulează că î
n cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin
echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a
primarilor, respectiv a primarului general al municipiului București.
Prin urmare, deși potrivit
dispozițiilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, primăria este o
structură funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire
hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele
curente ale localității în care funcționează, în contextul Legii nr. 10/2001,
legiuitorul a înțeles să folosească denumirea de primărie pentru a desemna
persoana juridică de drept public deținătoare a imobilului și nu o așa-zisă
structură funcțională. Această interpretare se impune întrucât persoana
juridică de drept public este cea care, potrivit legii, are personalitate
juridică, capacitate de folosință și patrimoniu în care se pot găsi bunuri ce
cad sub incidența legii.
De altfel, din cuprinsul întregului
act normativ reiese cu claritate că în procedura reglementată de Legea
nr.10/2001, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială, în
exercitarea atribuțiilor ce îi revin în calitate de reprezentant legal al
persoanei juridice de drept public, exercitând și atribuția stabilită prin art.
67 din Legea nr. 215/2001, în sensul că emite o dispoziție motivată. Se reține însă
că intenția legiuitorului a fost aceea de a desemna actul procedural prin care
se soluționează notificarea și nu de a stabili o obligație în nume propriu.
Cum în cauză în mod greșit
instanțele au reținut că Primăria municipiului Brașov nu are capacitate de
folosință, aspect care a condus la o necercetare a fondului pricinii se impune
admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei
pentru o nouă judecată la prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de
reclamanții G.D.G., G.S.C.I. și P.R. împotriva deciziei nr. 470/Ap din 19 mai
2005 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.
Casează decizia recurată precum și
sentința nr. 603/S din 25 octombrie 2004 a Tribunalului Brașov, secția civilă,
și trimite cauza pentru rejudecare la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 7 decembrie 2005.