ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10195/2005

Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov la data de 30 aprilie 2004, reclamanții G.D.G., G.S.C.I. și P.R. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Brașov, anularea dispoziției nr. 931 din 9 martie 2004 prin care s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului în suprafață de 595,64 mp situat în Poiana Brașov și înscris în C.F. top 14233/13/3, restituirea în natură a imobilului menționat și a suprafeței de teren neocupată de construcții ce va rezulta în urma efectuării raportului de expertiză și stabilirea cuantumului despăgubirilor solicitate prin notificare pentru suprafața de teren ocupată de construcții care nu poate face obiectul restituirii în natură.

În drept, reclamanții s-au prevalat de dispozițiile art. 24 pct. 7 din Legea nr. 10/2001. Prin sentința nr. 603/S din 25 octombrie 2004, Tribunalul Brașov, secția civilă, a admis excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei municipiului Brașov, motiv pentru care a anulat acțiunea reclamanților ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate de folosință. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001, au personalitate juridică și capacitate deplină (deci și capacitate de folosință) numai unitățile administrativ-teritoriale, respectiv comunele, orașele și județele, nu și autoritățile executive ale administrației publice locale, în speță primăriile, care sunt structuri instituționale lipsite de personalitate juridică.

Apelul declarat de reclamanți împotriva hotărârii instanței de fond a fost respins de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin decizia nr. 470/Ap din 19 mai 2005. Instanța de apel a reținut în esență că întrucât reclamanții nu au dovedit că au solicitat schimbarea cadrului procesual prin chemarea în judecată a Primarului municipiului Brașov, în mod corect s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Brașov. Împotriva deciziei pronunțată în apel au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. Au arătat că dispoziția atacată a fost emisă purtând antetul Primăriei municipiului Brașov. Recursul este întemeiat, urmând a fi admis, a se casa hotărârile pronunțate și a se trimite cauza spre rejudecare la tribunal.

S-a reținut în esență de către instanța de fond și de apel că Primăria municipiului Brașov nu poate avea calitate procesuală pasivă deoarece nu are capacitate de folosință. Este real că potrivit art. 19 din Legea nr. 215/2001, sunt persoane juridice de drept public comunele, orașele, județele, adică unitățile administrativ-teritoriale. În raport de dispozițiile art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și art. 87 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., aceste persoane juridice pot sta în justiție prin reprezentanții lor legali, respectiv primarii și prefecții.

Se reține că legiuitorul, la adoptarea diverselor acte normative, nu a fost consecvent în folosirea acelorași termeni pentru desemnarea persoanelor juridice de drept public ori cu privire la reprezentanții legali ai acestora, însă instanțelor judecătorești, în baza rolului activ conferit de dispozițiile legale în vigoare, le revine obligația de a califica denumirea acestor persoane juridice pe care o apreciază a fi cea mai indicată în raport de litigiul dedus judecății și actele normative incidente acestuia. Astfel, în cazul Legii nr. 10/2001, în varianta în vigoare la data pronunțării hotărârilor, în cuprinsul art. 20 se reglementează modalitățile în care persoanele juridice sunt obligate la restituire, iar la alin. (3) se stipulează că î n cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului București.

Prin urmare, deși potrivit dispozițiilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale localității în care funcționează, în contextul Legii nr. 10/2001, legiuitorul a înțeles să folosească denumirea de primărie pentru a desemna persoana juridică de drept public deținătoare a imobilului și nu o așa-zisă structură funcțională. Această interpretare se impune întrucât persoana juridică de drept public este cea care, potrivit legii, are personalitate juridică, capacitate de folosință și patrimoniu în care se pot găsi bunuri ce cad sub incidența legii.

De altfel, din cuprinsul întregului act normativ reiese cu claritate că în procedura reglementată de Legea nr.10/2001, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în calitate de reprezentant legal al persoanei juridice de drept public, exercitând și atribuția stabilită prin art. 67 din Legea nr. 215/2001, în sensul că emite o dispoziție motivată. Se reține însă că intenția legiuitorului a fost aceea de a desemna actul procedural prin care se soluționează notificarea și nu de a stabili o obligație în nume propriu. Cum în cauză în mod greșit instanțele au reținut că Primăria municipiului Brașov nu are capacitate de folosință, aspect care a condus la o necercetare a fondului pricinii se impune admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei pentru o nouă judecată la prima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de reclamanții G.D.G., G.S.C.I. și P.R. împotriva deciziei nr. 470/Ap din 19 mai 2005 a Curții de Apel Brașov, secția civilă. Casează decizia recurată precum și sentința nr. 603/S din 25 octombrie 2004 a Tribunalului Brașov, secția civilă, și trimite cauza pentru rejudecare la același tribunal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 decembrie 2005.