ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2987/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2987/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 9
ianuarie 2003, reclamanta Asociația A.R. a solicitat anularea deciziei nr. 2086
din 18 noiembrie 2002, emisă de pârâta C.N.V.M., privind autorizarea ofertei
publice de preluare, în vederea închiderii SC K.R. SA Alexandria, de către SC
K.S. Ltd., persoană juridică de naționalitate japoneză.
În motivarea acțiunii, reclamanta a
arătat că drepturile sale de acționar al SC K.R. SA Alexandria au fost vătămate
prin decizia contestată, care a fost emisă de pârâtă, cu încălcarea
dispozițiilor art. 138 din O.U.G. nr. 28/2002, aprobată prin Legea nr. 525/2002
și cu aplicarea greșită a prevederilor art. 134 din același act normativ.
În dezvoltarea motivelor de
nelegalitate invocate, reclamanta a susținut că pârâta nu a avut în vedere că,
în cazul acționarului care deține mai mult de 90% din acțiunile emitentului,
cum este cazul societății K.S. Ltd., pentru promovarea unei oferte de preluare,
era obligatorie procedura reglementată de art. 138 alin. (3) - (5) din O.U.G. nr.
28/2002.
Prin faptul că oferta societății
japoneze nu a urmat această procedură, obligatorie și în perioada 3 octombrie -
1 decembrie 2002, reclamanta a arătat că a fost vătămat dreptul său de a obține
un preț echitabil pentru acțiunile deținute.
La data de 17 martie 2004, SC K.S.
Ltd., persoană juridică de naționalitate japoneză, a formulat cerere de
intervenție în interesul pârâtei C.N.V.M. și a solicitat respingerea acțiunii,
motivând că oferta sa de preluare și de închiriere a societății K.R. SA, s-a derulat
în conformitate cu reglementările legale în materia pieței de capital.
Prin sentința civilă nr. 1330 din 30
iunie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal, a admis cererea de intervenție accesorie formulată în
interesul pârâtei și a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantei.
Hotărând astfel, instanța de fond a
reținut ca fiind legală, decizia contestată, care a fost emisă de pârâtă,
printr-o aplicare corectă a prevederilor art. 134 și 136 din O.U.G. nr. 28/2002,
în vigoare până la data de 1 decembrie 2002, fără a fi fost incidente
dispozițiile art. 138 alin. (1) din același act normativ, aplicabile după data
respectivă.
De asemenea, instanța de fond a
stabilit că procedura de determinare a prețului reglementată în art. 138 alin.
(3) și (5) din O.U.G. nr. 28/2002, nu era aplicabilă decât acționarului
minoritar, care acționează concertat în societate, ceea ce nu corespunde
situației acționarului majoritar intervenient în cauză, care a acționat singur
și nemijlocit pentru achiziționarea procentului de 8,7699% din capitalul social
al emitentului.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, reclamanta Asociația A.R. și a solicitat modificarea în tot a
hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii și anulării actului
administrativ dedus judecății.
Recurenta a criticat hotărârea
atacată, pentru interpretarea greșită dată dispozițiilor art. 138 alin. (3) și (5)
din O.U.G. nr. 28/2002, astfel cum a fost completată și modificată prin O.U.G. nr.
122/2002 și a arătat că, deși acestea erau în vigoare la data emiterii deciziei
contestate, nu au fost aplicate de intimate, prin derularea procedurii
obligatorii pentru determinarea și contestarea prețului în ofertele publice de
preluare.
Argumentul instanței de fond, că aceste
prevederi legale au vizat numai situația acționarului majoritar care acționează
concertat în societate, a fost considerat de recurentă, ca fiind lipsit de
temei legal, cu motivarea că dispoziția normativă este clară și se referă, atât
la acționarul majoritar, cât și la grupul de persoane care acționează în mod
concertat.
Din acest punct de vedere, s-a
arătat că în cauză, este total lipsit de relevanță că intervenienta-intimată,
acționar majoritar, nu a acționat concertat, din moment ce avea o poziție
majoritară absolută, care îi conferea mai mult de 90% din drepturile de vot la
societatea emitentă.
Recurenta a considerat că instanța
de fond a aplicat greșit în cauză dispozițiile art. 134 alin. (3) din O.U.G. nr.
28/2002, deși procentul de 91,23% din capitalul social al societății emitente
care era deținut de intervenienta-intimată, nu corespundea celor patru situații
reglementate în mod distinct prin limita minimă a drepturilor de vot deținute.
În ultimul motiv de recurs, s-a
făcut trimitere la practica judiciară în materie și s-a indicat decizia nr. 2160
din 28 mai 2004, prin care o cauză similară a fost soluționată în sensul
susținerilor recurentei cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 138 alin.
(3) - (5) din O.U.G. nr. 28/2002, cu modificările și completările aduse prin O.U.G.
nr. 122/2002.
Analizând actele, lucrările
dosarului și motivele de recurs invocate, în raport cu dispozițiile art. 304 și
304
1
C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat,
pentru următoarele considerente:
Criticile formulate în primele
motive de recurs se dovedesc a fi neîntemeiate față de motivarea instanței de
fond, care a reținut că în perioada 3 octombrie - 29 noiembrie 2002 era
aplicabilă procedura de determinare și de contestare a prețului ofertelor
publice de preluare, așa cum a fost prevăzută în art. 138 alin. (3) - (5) din O.U.G.
nr. 28/2002, modificată și completată prin O.U.G. nr. 122/2002.
Instanța de fond a considerat, însă,
că această procedură era incidentă, numai pentru situația în care acționarul
majoritar sau un grup de persoane acționează concertat, ceea ce nu corespunde
cazului acționarului intervenient, care a acționat singur și nemijlocit.
Din acest motiv, se constată că
instanța de fond a stabilit corect situația de fapt, reținând că dobândirea de
către intimata-intervenientă, a poziției de control majoritară absolută, s-a
realizat fără intenție, având ca efect aplicarea dispozițiilor art. 135 alin.
(4) din O.U.G. nr. 28/2002, potrivit cărora, deținătorul unei asemenea poziții
are mai multe obligații alternative, printre care și aceea de a derula o ofertă
publică în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (3) din același act
normativ. În atare situație, aplicarea acestei ultime proceduri a fost fără
temei contestată de către recurentă. Această concluzie se impune, cu atât mai
mult, cu cât recurenta nu îndeplinea condițiile legale pentru a contesta prețul
acțiunilor în procedura prevăzută de art. 138 alin. (3) - (5) din O.U.G. nr. 28/2002,
modificată și completată prin O.U.G. nr. 122/2002 și deci, nu a dovedit dreptul
ori interesul său legitim care pretinde că ar fi fost vătămat prin neaplicarea
procedurii respective.
La data inițierii și derulării
ofertei publice de preluare de către intimata-intervenientă, asociația
recurentă deținea numai o acțiune la societatea emitentă și nu îndeplinea
condiția de a deține cel puțin 5% din acțiuni pentru a contesta prețul
stabilit, astfel cum s-a prevăzut în art. 138 alin. (4) din O.U.G. nr. 28/2002,
modificată și completată prin O.U.G. nr. 122/2002.
Referirea recurentei la decizia nr. 2160
din 28 mai 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se dovedește a fi
lipsită de relevanță în cauză. Considerentele acestei decizii nu sunt în
contradicție cu hotărârea atacată, în privința perioadei de aplicare a
dispozițiilor art. 138 alin. (3) - (5) din O.U.G. nr. 28/2002, modificată și
completată prin O.U.G. nr. 122/2002. Aplicarea acestei reglementări în cauza de
față a fost înlăturată de instanța de fond, în raport cu situația concretă care
a fost dovedită și care nu coincide cu elementele de fapt reținute în decizia
indicată de recurentă.
Față de motivele expuse, constatând
că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, Curtea va
respinge, ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Asociația A.R. împotriva sentinței civile nr. 1330 din 30 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 20 septembrie 2006.