ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 21/2006

Asupra contestației în anulare de

față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea adresată Înaltei Curți

de Casație și Justiție, Asociația A.R. a formulat, în temeiul dispozițiilor

prevăzute de art. 318 C. proc. civ., contestație în anulare împotriva deciziei

nr. 5316 din 4 noiembrie 2005, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Contestatoarea a susținut faptul că

recursul declarat de Asociația A.R. împotriva sentinței civile nr. 3458 din 17

decembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, a fost semnat, iar

soluția la care a ajuns instanța de recurs, este rezultatul unei greșeli

materiale.

Reținând lipsa semnăturii și anulând

recursul, instanța a săvârșit o gravă eroare materială, întrucât, în realitate,

cererea de recurs a fost semnată de I.M., nu în calitate de consilier juridic,

ci în calitatea sa de membru al Consiliului Director, persoană cu drept de

reprezentare a Asociației A.R.

Instanța de recurs era datoare să

examineze calitatea persoanei care a semnat recursul, astfel încât anulându-l

ca nesemnat, instanța a săvârșit o greșeală materială.

A mai arătat faptul că pornind de la

un raționament greșit, s-a ajuns la o concluzie eronată, căci recursul era

semnat și nu s-a acoperit ulterior această lipsă, fiind, astfel, afectat grav

liberul acces la justiție al contestatoarei și a fost încălcat principiul

dreptului la un proces echitabil.

Contestația în anulare este

neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

prevăzute de art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot

fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli

materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l în parte, a

omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.

Curtea reține că în cauza de față nu

a fost afectat liberul acces la justiție, întrucât reclamanta a apelat la toate

căile de atac împotriva soluției pronunțate de instanța de fond, ordinare și

extraordinare, prevăzute de normele procedurale în materia dedusă judecății,

astfel încât dispozițiile constituționale și dispozițiile prevăzute de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului au fost respectate în această privință.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului s-a stabilit în mod constant că noțiunea de proces echitabil, în sensul

art. 6 din Convenție, impune ca o jurisdicție internă - în cauză, instanța care

a pronunțat recursul, să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt

supuse examinării și nu să se mulțumească a confirma pur și simplu concluziile

unei jurisdicții inferioare.

În cauza dedusă judecății, Curtea

constată faptul că în cursul soluționării recursului declarat de Asociația A.R.

împotriva sentinței civile nr. 3458 din 17 decembrie 2004, pronunțată de Curtea

de Apel București, s-a invocat excepția nulității recursului formulat, pentru

lipsa semnăturii persoanei arătate ca fiind semnatara recursului, în raport cu

prevederile art. 302

1

alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Înalta Curte de Casație și Justiție

a rămas în pronunțare pe excepția invocată și a constatat nul, recursul

formulat, pentru motivul arătat.

Cercetând contestația în anulare de

față, Curtea apreciază că nu se pot reține motive de retractare a deciziei

pronunțate, întrucât textul de lege, în temeiul căruia s-a pronunțat decizia

atacată, este în vigoare și nu a fost declarat neconstituțional, astfel încât

opinia instanței care a soluționat recursul, este împărtășită în totalitate de

acest complet.

Așa cum rezultă din actele

dosarului, recursul declarat a fost înregistrat la data de 25 aprilie 2005, iar

conform deciziei din 11 aprilie 2005, a Consiliului Director al Asociației

A.R., dreptul de a semna acest înscris aparținea doamnei G.I. Decizia din 12

decembrie 2005 a aceluiași Consiliu Director, prin care este acordat dreptul de

a promova orice acțiuni în justiție ori căi de atac, domnului I.M., membru al

consiliului director, fiind un înscris ulterior căii de atac deja exercitate,

nu poate produce consecințe juridice asupra motivului pentru care a fost admisă

excepția nulității recursului declarat.

Prin contestația de față s-au

formulat critici care au vizat soluționarea excepției de nulitate, care au fost

avute în vedere de instanța de recurs, astfel încât, pentru considerentele ce

au fost deja arătate, contestația în anulare va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare

formulată de Asociația A.R. împotriva deciziei nr. 5316 din 4 noiembrie 2005, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca

neîntemeiată.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 10 ianuarie 2006.