ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2464/2006

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la 8 decembrie 2005 C.N. R. SA cu sediul în București a solicitat ca în contradictoriu cu intimata U.M.T. SA Zărnești să se dispună anularea deciziei nr. 5586 din 22 noiembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. În motivarea contestației se arată că în pronunțarea acestei decizii, nu s-a observat faptul că instanțele inferioare au încălcat un principiu fundamental cel al disponibilității [(art. 129 alin. (6) C. proc. civ.)] precum și normele imperative referitoare la compunerea instanței sub aspectul specializării pe parcursul judecării cererii.

S-a susținut că în raport de obiectul litigiului, revendicare mobiliară, competența de soluționare aparține instanței civile, iar repartizarea cererii spre soluționare secției comerciale și de contencios administrativ a Tribunalului Brașov, reprezintă o gravă încălcare a principiilor disponibilității, contradictorialității și a normelor privind compunerea instanței care sunt de ordine publică și au caracter imperativ. Contestatoarea a precizat că problema naturii litigiului, trebuia să fie pusă în discuția părților în cadrul procesului civil și nu să fie rezolvată prin repartizarea cauzei la instanța comercială. În drept, contestația s-a întemeiat pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ. Din actele dosarului, Înalta Curte reține următoarele: Prin sentința civilă nr. 1853 din 19 octombrie 2004 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, s-a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov, secția comercială, s-a admis excepția prematurității acțiunii și s-a respins acțiunea reclamantei C.N. R. SA București în contradictoriu cu pârâta U.M.T. SA Zărnești, având ca obiect revendicare imobiliare. Hotărârea a fost confirmată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială, prin decizia nr. 31 din 4 martie 2005, în urma respingerii apelului declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe. Prin decizia nr. 5586 din 22 noiembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantă împotriva hotărârii pronunțată de instanța de apel.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de dispozițiile art. 317 și 318 C. proc. civ. Potrivit art. 317 alin. (1) C. proc. civ., pot fi atacate cu contestație în anulare, hotărârile irevocabile pentru motivele prevăzute de art. 317 și 318 C. proc. civ., numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului. În speță, nu sunt întrunite cerințele prevăzute de aceste dispoziții legale, cât timp problema naturii litigiului a fost invocată și rezolvată atât de instanța de apel și respectiv recurs. Așa fiind, urmează a se respinge, ca nefondată, contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea C.N. R. SA București împotriva deciziei nr. 5586 din 22 noiembrie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, în dosar 1535/2005, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2006.