ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.10.2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7731/2006

HOTĂRÂRE
02.10.2006
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7731/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursurilor de

față:

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 21 ianuarie 2003, la Tribunalul Arad, reclamanții C.I.T., H.F. și

S.M. au chemat în judecată primarul orașului Curtici, solicitând, în

temeiul Legii nr. 10/2001, să fie anulate dispozițiile nr. 698/2002

și 699/2002 emise de pârât, să se constate că imobilul situat în

orașul Curtici compus din teren în suprafață de 2 ha și

construcțiile aflate pe teren a fost preluat de stat în mod abuziv,

fără titlu și în consecință să se dispună

restituirea în natură a imobilelor, cu efectuarea cuvenitelor

modificări în cărțile funciare.

În cuprinsul

acțiunii reclamanții au arătat că sunt nepoți de frate

ai fostului proprietar S.I. de la care imobilul, casă, curte și

grădină, a fost preluat de stat, în mod abuziv, în baza Decretului

nr. 102/1953 (care nu a fost publicat). Răspunzând notificării

trimise de reclamanți, primarul orașului Curtici a emis

dispozițiile nr. 698 și 699 din 2 decembrie 2002, prin care a fost

respinsă cererea de restituire în natură atât cu privire la imobilul

folosit de grădinița din oraș cât și cu privire la terenul

pe care este amenajată piața agroalimentară a

localității, propunându-se măsuri reparatorii în echivalent.

Soluționând litigiul în

primă instanță, Tribunalul Arad, secția civilă, prin

sentința nr. 456 din 9 iulie 2003, a admis în parte acțiunea

(contestația), a constatat că imobilul (teren în suprafață

de 2 ha și construcție) înscris în C.F. Curtici a fost preluat

fără titlu de către Statul Român și a anulat în parte

dispoziția nr. 699/2002 emisă de pârât în sensul că în locul

propunerii de despăgubiri bănești s-a dispus restituirea în

natură a trei parcele de teren (1838 mp, 979 mp și 779 mp). Prin

aceeași sentință a fost respinsă cererea de anulare a

dispoziției nr. 698/2002 emisă de pârât și celelalte capete de

cerere privind restituirea în natură și de obligarea pârâtului la

despăgubiri bănești.

Curtea de Apel Timișoara,

secția civilă, prin decizia nr. 1203 din 31 mai 2004, a admis apelul

declarat de reclamanți și a schimbat în parte sentința

Tribunalului Arad în sensul că a obligat pârâtul să trimită

Prefecturii Arad notificările însoțite de documentațiile depuse

de reclamanți pentru ca prefectura să se pronunțe asupra cererii

de despăgubiri bănești pentru terenurile care nu au fost

restituite în natură. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost

menținute, iar apelul declarat de orașul Curtici, prin primar, a fost

respins ca nefondat.

Hotărând astfel, curtea de apel

a reținut, în esență, că imobilul a fost preluat de stat

fără un titlu valabil, dar construcția (cu terenul aferent)

folosită în prezent ca grădiniță nu poate fi

restituită în natură, deoarece este ocupată de o unitate

bugetară din învățământ, iar, pe de altă parte nici

celelalte suprafețe de teren nu pot fi restituite în natură.

Împotriva deciziei curții de

apel au declarat recurs orașul Curtici, prin primar, și cei trei

reclamanți.

Prin recursul declarat de

orașul Curtici s-a susținut că reclamanții sunt

îndreptățiți doar la măsuri reparatorii prin echivalent, cu

excepția celor trei parcele de teren pe care, în mod corect, prima

instanță le-a restituit în natură.

Referitor la primul recurs se

constată că decizia curții de apel a fost comunicată

Primăriei Curtici la 6 iulie 2004 (fila 111 din dosarul instanței de

apel).

Potrivit art. 301 C. proc. civ.,

termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

În cauză, orașul Curtici,

prin primar, a expediat recursul, prin poștă (fila 9 din dosarul

instanței de recurs), la 30 iulie 2004, după expirarea termenului

prevăzut prin dispozițiile art. 301 C. proc. civ., așa încât

acest recurs va fi respins ca tardiv declarat.

Cei trei reclamanți, prin

recursul declarat, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 și 10 C.

proc. civ., au susținut că:

- este nelegală soluția

instanței de apel de respingere a cererii de restituire în natură a

construcției cu destinația de grădiniță și a

terenului aferent acesteia în suprafață de 3124 mp;

- instanța de apel a

încălcat dispozițiile art. 1, art. 2, art. 7 și art. 9 din Legea

nr. 10/2001 prin respingerea cererii de restituire în natură în ce

privește celelalte suprafețe de teren aflate în litigiu;

- instanța de apel a ignorat

raportul de expertiză tehnică judiciară administrat în

cauză în concluziile căruia s-a precizat că este posibilă

restituirea în natură a suprafețelor de teren ce nu au fost atribuite

pentru construirea de locuințe.

Recursul declarat de reclamanți

este întemeiat în sensul considerentelor ce vor fi arătate în continuare.

Prin Legea nr. 10/2001 a fost

reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada

6 martie 1945-22 decembrie 1989.

În sensul art. 2 alin. (1) lit. e)

din Legea nr. 10/2001, prin imobile preluate în mod abuziv se înțeleg

imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative

nepublicate, la data preluării în Monitorul Oficial sau în Buletinul

Oficial.

Potrivit art. 1 și art. 9 din

Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui

se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se

află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.

Din actele dosarului rezultă

că imobilul ce face obiectul litigiului, casă de locuit, curte

și grădină, a fost preluat de la fostul proprietar S.I., în baza

Decretului nr. 102/1953, act normativ care, la data preluării nu a fost

publicat în Buletinul Oficial. În atare situație, în înțelesul Legii

nr. 10/2001, preluarea a fost abuzivă.

Întrucât preluarea s-a făcut

fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării,

foștii proprietari își păstrează, potrivit art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 10/2001, calitatea de proprietari avută la data

preluării. Cum reclamanții au calitatea de nepoți de frate ai

fostului proprietar decedat și moștenitori ai acestuia, ei sunt persoane

îndreptățite la măsuri reparatorii, potrivit art. 3 din Legea

nr. 10/2001.

După preluarea imobilului,

statul și-a intabulat dreptul de proprietate în anul 1958, iar în anul

1964 au intervenit modificări în situația de carte funciară în

sensul unor dezmembrări. Construcția care avea destinația de

locuință a fost folosită, în ultimii ani, ca

grădiniță a localității Curtici.

Pentru identificarea imobilului,

reclamanții au depus la dosar două rapoarte de expertiză

tehnică, întocmite extrajudiciar (filele 14-16, 17-18 și 31-34 din

dosarul primei instanțe). La cererea Primăriei Curtici a fost, de

asemenea, întocmit un raport de expertiză tehnică extrajudiciară

(filele 19-21 din dosarul primei instanțe).

Instanța de apel a dispus

efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea topografie, care a

fost întocmită de expertul Iacob Iosif (filele 75-91 din dosarul

instanței de apel) și prin care au fost identificate toate parcelele

de teren cu precizarea datelor înscrise în cartea funciară.

Judecata prezentului litigiu a fost

suspendată la data de 21 noiembrie 2005, în temeiul art. 46 din Legea nr.

10/2001, până la soluționarea unui alt litigiu, între

părți, cu privire la construcția cu destinația de

locuință. Procesul a fost repus pe rol la data de 27 iunie 2006, la

cererea reclamanților, care au depus la dosar hotărârile

judecătorești pronunțate în celălalt litigiu.

Astfel, prin sentința

civilă nr. 268 din 6 martie 2006 a Tribunalului Arad a fost admisă

acțiunea formulată de cei trei reclamanți în contradictoriu cu

Primăria orașului Curtici și cu primarul acestui oraș, a

fost anulată dispoziția nr. 698 din 2 decembrie emisă de

primarul orașului Curtici și a fost obligată Primăria

orașului Curtici să restituie reclamanților în natură

imobilul situat în Curtici, înscris în C.F. Curtici, nr. top. 347/1/b/2/2/1/2

compus din intravilan și construit cu destinația de

grădiniță. Tribunalul a dispus, prin sentință, ca

Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Arad

să efectueze cuvenitele mențiuni în cartea funciară.

Curtea de Apel Timișoara,

secția civilă, prin decizia nr. 1142/R din 15 mai 2006, a admis

recursul declarat de primarul orașului Curtici și în

consecință a modificat în parte sentința civilă nr.

268/2006 a Tribunalului Arad în sensul că a obligat pe cei trei

reclamanți să mențină afectațiunea avută în

prezent de imobilul situat în Curtici, înscris în C.F., nr. top 347/1/b/2/2/1/2

aceea de grădiniță pe o perioadă de până la 5 ani, conform

art. 16 din Legea nr. 247/2005. Decizia curții de apel este

irevocabilă.

Ținând seama de

sentință civilă nr. 268/2006 a Tribunalului Arad, așa cum a

rămas irevocabilă, urmează să fie admis recursul

reclamanților și să fie modificate hotărârile

pronunțate de prima instanță și de instanța de recurs

în sensul că va fi respinsă ca rămasă fără obiect

cererea de restituire în natură a imobilului cu destinația de

grădiniță.

Cu privire la restul suprafeței

de teren, așa cum a fost identificată prin raportul de expertiză

tehnică topografică întocmit de expertul I.I., folosită în

prezent ca piață agroalimentară a orașului, se va dispune,

conform art. 9 din Legea nr. 10/2001, restituirea în natură. În acest sens

vor fi modificate hotărârile pronunțate în cauză.

Respinge ca tardiv declarat recursul

orașului Curtici, prin primar, împotriva deciziei nr. 1203 din 31 mai 2004

a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.

Admite recursul declarat de

reclamanții C.I.T., H.F. și S.M. și modifică decizia nr.

1203/2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă,

și sentința nr. 456 din 9 iulie 2003 a Tribunalului Arad, secția

civilă, în sensul că:

- respinge ca rămasă

fără obiect cererea de restituire în natură a imobilului situat

în Curtici, înscris în C.F. nr. top. 347/1/b/2/2/1/2;

- dispune restituirea în natură

către reclamanți a următoarelor imobile înscrise în C.F.

Curtici:

·

nr.top.

347/1/b/1/2/1 = 2140 mp

·

nr.top

347/1/b/2/2/1/1 = 1639 mp

·

nr.top.

347/1/b/2/1 = 200 mp

·

nr.top

347/1/b/2/2/1/3 = 509 mp

·

nr.top

347/1/C/1 = 1326 mp

·

nr.top 349/a/1

= 514 mp

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 2 octombrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-03-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2989/2006
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: D.S. Arad, prin decizia nr. 156 din 6 august 2002 a admis cererea formulată de petentele M.A.I. și P.L.F. în calitate de moștenitoare ale lui H.S. ș
ÎCCJ 2006-02-13
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1553/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 10 iunie 2003, reclamantul C.F.I. a formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 442 din 22 aprilie 2003 emisă de Primarul municipiului Arad, solicit
ÎCCJ 2007-06-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3009/2007
precum și dacă pe acest teren există construcții. Rejudecând cauza după a doua casare, Curtea de Apel Timișoara, prin sentința civilă nr. 79 din 20 martie 2007, a admis acțiunea formulată de D.D.. A anulat în parte certificatul de atestare
ÎCCJ 2003-05-27
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2225/2003
oare de pe urma bunicii materne E.B.fosta proprietară a imobilelor, au notificat-o pe deținătoare cerând restituirea în natură a acestora, precum și despăgubiri reprezentând contravaloarea casei de locuit demolată, însă li s-a respins cerer
ÎCCJ 2003-09-30
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3703/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 8 mai 2002 reclamantul P.F. a chemat în judecată pe S.C. A. S.A. Arad solicitând ca aceasta să fie obligată a-i restitui în natură suprafața de 300 mp
Sursă