ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7731/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7731/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursurilor de
față:
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la 21 ianuarie 2003, la Tribunalul Arad, reclamanții C.I.T., H.F. și
S.M. au chemat în judecată primarul orașului Curtici, solicitând, în
temeiul Legii nr. 10/2001, să fie anulate dispozițiile nr. 698/2002
și 699/2002 emise de pârât, să se constate că imobilul situat în
orașul Curtici compus din teren în suprafață de 2 ha și
construcțiile aflate pe teren a fost preluat de stat în mod abuziv,
fără titlu și în consecință să se dispună
restituirea în natură a imobilelor, cu efectuarea cuvenitelor
modificări în cărțile funciare.
În cuprinsul
acțiunii reclamanții au arătat că sunt nepoți de frate
ai fostului proprietar S.I. de la care imobilul, casă, curte și
grădină, a fost preluat de stat, în mod abuziv, în baza Decretului
nr. 102/1953 (care nu a fost publicat). Răspunzând notificării
trimise de reclamanți, primarul orașului Curtici a emis
dispozițiile nr. 698 și 699 din 2 decembrie 2002, prin care a fost
respinsă cererea de restituire în natură atât cu privire la imobilul
folosit de grădinița din oraș cât și cu privire la terenul
pe care este amenajată piața agroalimentară a
localității, propunându-se măsuri reparatorii în echivalent.
Soluționând litigiul în
primă instanță, Tribunalul Arad, secția civilă, prin
sentința nr. 456 din 9 iulie 2003, a admis în parte acțiunea
(contestația), a constatat că imobilul (teren în suprafață
de 2 ha și construcție) înscris în C.F. Curtici a fost preluat
fără titlu de către Statul Român și a anulat în parte
dispoziția nr. 699/2002 emisă de pârât în sensul că în locul
propunerii de despăgubiri bănești s-a dispus restituirea în
natură a trei parcele de teren (1838 mp, 979 mp și 779 mp). Prin
aceeași sentință a fost respinsă cererea de anulare a
dispoziției nr. 698/2002 emisă de pârât și celelalte capete de
cerere privind restituirea în natură și de obligarea pârâtului la
despăgubiri bănești.
Curtea de Apel Timișoara,
secția civilă, prin decizia nr. 1203 din 31 mai 2004, a admis apelul
declarat de reclamanți și a schimbat în parte sentința
Tribunalului Arad în sensul că a obligat pârâtul să trimită
Prefecturii Arad notificările însoțite de documentațiile depuse
de reclamanți pentru ca prefectura să se pronunțe asupra cererii
de despăgubiri bănești pentru terenurile care nu au fost
restituite în natură. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost
menținute, iar apelul declarat de orașul Curtici, prin primar, a fost
respins ca nefondat.
Hotărând astfel, curtea de apel
a reținut, în esență, că imobilul a fost preluat de stat
fără un titlu valabil, dar construcția (cu terenul aferent)
folosită în prezent ca grădiniță nu poate fi
restituită în natură, deoarece este ocupată de o unitate
bugetară din învățământ, iar, pe de altă parte nici
celelalte suprafețe de teren nu pot fi restituite în natură.
Împotriva deciziei curții de
apel au declarat recurs orașul Curtici, prin primar, și cei trei
reclamanți.
Prin recursul declarat de
orașul Curtici s-a susținut că reclamanții sunt
îndreptățiți doar la măsuri reparatorii prin echivalent, cu
excepția celor trei parcele de teren pe care, în mod corect, prima
instanță le-a restituit în natură.
Referitor la primul recurs se
constată că decizia curții de apel a fost comunicată
Primăriei Curtici la 6 iulie 2004 (fila 111 din dosarul instanței de
apel).
Potrivit art. 301 C. proc. civ.,
termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
În cauză, orașul Curtici,
prin primar, a expediat recursul, prin poștă (fila 9 din dosarul
instanței de recurs), la 30 iulie 2004, după expirarea termenului
prevăzut prin dispozițiile art. 301 C. proc. civ., așa încât
acest recurs va fi respins ca tardiv declarat.
Cei trei reclamanți, prin
recursul declarat, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 și 10 C.
proc. civ., au susținut că:
- este nelegală soluția
instanței de apel de respingere a cererii de restituire în natură a
construcției cu destinația de grădiniță și a
terenului aferent acesteia în suprafață de 3124 mp;
- instanța de apel a
încălcat dispozițiile art. 1, art. 2, art. 7 și art. 9 din Legea
nr. 10/2001 prin respingerea cererii de restituire în natură în ce
privește celelalte suprafețe de teren aflate în litigiu;
- instanța de apel a ignorat
raportul de expertiză tehnică judiciară administrat în
cauză în concluziile căruia s-a precizat că este posibilă
restituirea în natură a suprafețelor de teren ce nu au fost atribuite
pentru construirea de locuințe.
Recursul declarat de reclamanți
este întemeiat în sensul considerentelor ce vor fi arătate în continuare.
Prin Legea nr. 10/2001 a fost
reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada
6 martie 1945-22 decembrie 1989.
În sensul art. 2 alin. (1) lit. e)
din Legea nr. 10/2001, prin imobile preluate în mod abuziv se înțeleg
imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative
nepublicate, la data preluării în Monitorul Oficial sau în Buletinul
Oficial.
Potrivit art. 1 și art. 9 din
Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui
se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se
află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.
Din actele dosarului rezultă
că imobilul ce face obiectul litigiului, casă de locuit, curte
și grădină, a fost preluat de la fostul proprietar S.I., în baza
Decretului nr. 102/1953, act normativ care, la data preluării nu a fost
publicat în Buletinul Oficial. În atare situație, în înțelesul Legii
nr. 10/2001, preluarea a fost abuzivă.
Întrucât preluarea s-a făcut
fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării,
foștii proprietari își păstrează, potrivit art. 2 alin. (2)
din Legea nr. 10/2001, calitatea de proprietari avută la data
preluării. Cum reclamanții au calitatea de nepoți de frate ai
fostului proprietar decedat și moștenitori ai acestuia, ei sunt persoane
îndreptățite la măsuri reparatorii, potrivit art. 3 din Legea
nr. 10/2001.
După preluarea imobilului,
statul și-a intabulat dreptul de proprietate în anul 1958, iar în anul
1964 au intervenit modificări în situația de carte funciară în
sensul unor dezmembrări. Construcția care avea destinația de
locuință a fost folosită, în ultimii ani, ca
grădiniță a localității Curtici.
Pentru identificarea imobilului,
reclamanții au depus la dosar două rapoarte de expertiză
tehnică, întocmite extrajudiciar (filele 14-16, 17-18 și 31-34 din
dosarul primei instanțe). La cererea Primăriei Curtici a fost, de
asemenea, întocmit un raport de expertiză tehnică extrajudiciară
(filele 19-21 din dosarul primei instanțe).
Instanța de apel a dispus
efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea topografie, care a
fost întocmită de expertul Iacob Iosif (filele 75-91 din dosarul
instanței de apel) și prin care au fost identificate toate parcelele
de teren cu precizarea datelor înscrise în cartea funciară.
Judecata prezentului litigiu a fost
suspendată la data de 21 noiembrie 2005, în temeiul art. 46 din Legea nr.
10/2001, până la soluționarea unui alt litigiu, între
părți, cu privire la construcția cu destinația de
locuință. Procesul a fost repus pe rol la data de 27 iunie 2006, la
cererea reclamanților, care au depus la dosar hotărârile
judecătorești pronunțate în celălalt litigiu.
Astfel, prin sentința
civilă nr. 268 din 6 martie 2006 a Tribunalului Arad a fost admisă
acțiunea formulată de cei trei reclamanți în contradictoriu cu
Primăria orașului Curtici și cu primarul acestui oraș, a
fost anulată dispoziția nr. 698 din 2 decembrie emisă de
primarul orașului Curtici și a fost obligată Primăria
orașului Curtici să restituie reclamanților în natură
imobilul situat în Curtici, înscris în C.F. Curtici, nr. top. 347/1/b/2/2/1/2
compus din intravilan și construit cu destinația de
grădiniță. Tribunalul a dispus, prin sentință, ca
Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Arad
să efectueze cuvenitele mențiuni în cartea funciară.
Curtea de Apel Timișoara,
secția civilă, prin decizia nr. 1142/R din 15 mai 2006, a admis
recursul declarat de primarul orașului Curtici și în
consecință a modificat în parte sentința civilă nr.
268/2006 a Tribunalului Arad în sensul că a obligat pe cei trei
reclamanți să mențină afectațiunea avută în
prezent de imobilul situat în Curtici, înscris în C.F., nr. top 347/1/b/2/2/1/2
aceea de grădiniță pe o perioadă de până la 5 ani, conform
art. 16 din Legea nr. 247/2005. Decizia curții de apel este
irevocabilă.
Ținând seama de
sentință civilă nr. 268/2006 a Tribunalului Arad, așa cum a
rămas irevocabilă, urmează să fie admis recursul
reclamanților și să fie modificate hotărârile
pronunțate de prima instanță și de instanța de recurs
în sensul că va fi respinsă ca rămasă fără obiect
cererea de restituire în natură a imobilului cu destinația de
grădiniță.
Cu privire la restul suprafeței
de teren, așa cum a fost identificată prin raportul de expertiză
tehnică topografică întocmit de expertul I.I., folosită în
prezent ca piață agroalimentară a orașului, se va dispune,
conform art. 9 din Legea nr. 10/2001, restituirea în natură. În acest sens
vor fi modificate hotărârile pronunțate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv declarat recursul
orașului Curtici, prin primar, împotriva deciziei nr. 1203 din 31 mai 2004
a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.
Admite recursul declarat de
reclamanții C.I.T., H.F. și S.M. și modifică decizia nr.
1203/2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă,
și sentința nr. 456 din 9 iulie 2003 a Tribunalului Arad, secția
civilă, în sensul că:
- respinge ca rămasă
fără obiect cererea de restituire în natură a imobilului situat
în Curtici, înscris în C.F. nr. top. 347/1/b/2/2/1/2;
- dispune restituirea în natură
către reclamanți a următoarelor imobile înscrise în C.F.
Curtici:
·
nr.top.
347/1/b/1/2/1 = 2140 mp
·
nr.top
347/1/b/2/2/1/1 = 1639 mp
·
nr.top.
347/1/b/2/1 = 200 mp
·
nr.top
347/1/b/2/2/1/3 = 509 mp
·
nr.top
347/1/C/1 = 1326 mp
·
nr.top 349/a/1
= 514 mp
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 2 octombrie 2006.