ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1553/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 10 iunie 2003, reclamantul C.F.I. a formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 442 din 22 aprilie 2003 emisă de Primarul municipiului Arad, solicitând anularea acesteia și restituirea întregului teren preluat abuziv de stat. Ulterior, reclamantul a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a numiților G.L.L., G.M.C., C.V. și C.M., precum și anularea încheierii de C.F. din 26 mai 2003 și a înscrierii în C.F. Aradu Nou, la pozițiile B. 27 și 28, cu radierea dreptului ultimilor doi pârâți asupra cotei de 10/12 din teren.

În motivarea cererii, al cărei temei juridic nu a fost indicat, reclamantul a susținut că: - prin dispoziția criticată, care completează Dispoziția nr. 3553/2002 dată în aplicarea Legii nr. 10/2001, i s-a restituit doar cota de 2/12 din terenul aferent imobilului situat în Arad; - această dispoziție este greșită deoarece în anul 1982, statul a preluat de la el, abuziv, întregul teren aferent menționat. Tribunalul Arad, secția civilă, prin sentința nr. 777 din 19 noiembrie 2003, a respins plângerea precizată, reținând că: - prin încheierea nr. 1622/1989, Statul Român a preluat de la proprietarul tabular S.I. cota de 1/6 din casă și teren, întabulându-se sub B 19; - reclamantul a moștenit de la defuncta S.T.

cota de 4/6 din casă și teren, iar ulterior și-a vândut proprietatea pârâților C.V., C.M., G.L.L. și G.M.C.; - odată cu preluarea cotei lui S.I., statul a preluat și cota de 5/12 a cumpărătorilor C.V. și C.M.; - după adoptarea Legii nr. 10/2001, prin dispoziția nr. 3552/2002, reclamantul a beneficiat de restituirea cotei de 1/12 din imobil, fără nici o referire la terenul menționat în C.F.; - această omisiune a fost înlăturată prin Dispoziția nr. 442/2003, care a completat dispoziția precedentă, în sensul că restituirea vizează și cota de 2/12 din terenul aferent imobilului în discuție; - pe de altă parte, prin dispoziția nr. 444/2003, pârâții C.V. și C.M. au beneficiat, la rândul lor, de restituirea cotei de 10/12 din același teren.

Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, prin decizia nr. 376 din 15 martie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant, cu motivarea că: - în anul 1983, apelantul a vândut soților C.V. și M. cota de 5/6 din casă, iar terenul aferent acestei cote a trecut în proprietatea statului, conform art. 30 din Legea nr. 58/1974; - mai târziu, construcția cumpărată de pârâții menționați a fost preluată de stat în temeiul Decretului nr. 223/1974; - măsurile reparatorii adoptate ulterior anului 1989 au avut ca finalitate tocmai recunoașterea, în favoarea cumpărătorilor, a dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcției. Reclamantul a declarat recurs, prin care a reiterat cererea de anulare a ultimei dispoziții și restituire a întregului teren aferent.

În motivarea recursului, al cărui temei juridic nu a fost indicat, reclamantul a susținut că ambele hotărâri ar fi greșite deoarece în anul 1983, când a vândut pârâților cota de 5/6 din construcție, statul a preluat terenul aferent de la el, și nu de la cumpărători. Această critică, a cărei dezvoltare permite încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este nefondată întrucât după anul 1989, legiuitorul a recunoscut dreptul dobânditorilor construcțiilor înstrăinate sub regimul Legii nr. 58/1974 de a obține titluri de proprietate asupra terenului aferent. Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamantul C.F.I. împotriva deciziei nr. 376 din 15 martie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2006.