ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 957/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 23 septembrie 2008 sub nr. 3781/108/2008, reclamantul B.F.A., prin mandatar B.G. a chemat în judecată Primăria municipiului Arad, Municipiul Arad reprezentat prin primar, Primarul municipiului Arad, Prefectura județului Arad și Ministerul finanțelor publice prin Direcția generală a finanțelor publice Arad, solicitând obligarea acestora la emiterea unei dispoziții motivate pentru restituirea în natură a imobilului din Arad str. I.L., intravilan și casă cu teren, înscris în CF Aradul Nou, iar în situația în care nu este posibilă restituirea să i se acorde despăgubiri în sumă de 300.000 euro.

În motivare s-a arătat că imobilul a fost proprietatea bunicilor reclamantului, B.E. și B.F., și a fost naționalizat în anul 1976 în baza Decretului 223/1974, fără despăgubiri. În anul 2001 a formulat notificare pentru restituirea imobilului în natură sau dacă nu este posibil să i se acorde despăgubiri în sumă de 300.000 euro. Direcția generală a finanțelor publice Arad a formulat întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, neavând mandat de reprezentare din partea Ministerului finanțelor, aceste instituții având fiecare personalitate juridică distinctă. Instituția Prefectului prin prefect a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că la art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 se prevede că restituirea imobilelor persoanelor îndreptățite se face prin dispoziția motivată a primarilor.

Primăria municipiului Arad prin primar a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale a reclamantului, cu motivarea că nu face dovada calității de moștenitor sau de persoană înscrisă în cartea funciară și de asemenea, lipsa calității procesuale pasive a Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001 și a Primărie municipiului Arad față de disp. art. 21 din legea nr. 215/2001. S-a mai arătat de asemenea, că dosarele cu nr. 1125/2001 și 1089/2001 sunt incomplete în ceea ce-l privește pe reclamant. Prin precizarea de acțiune reclamantul a arătat că susține prezenta acțiune față de Primarul municipiului Arad, în sensul de a soluționa în fond notificarea. Primarul municipiului Arad a formulat întâmpinare, invocând aceleași aspecte ca în întâmpinarea primăriei dar în plus a invocat excepția lipsei calității procesuale a Primarului municipiului Arad, în baza art. 21 din Legea nr. 215/2001.

Reclamantul a formulat precizare de acțiune solicitând introducerea în cauză în calitate de pârât a Municipiului Arad prin Primar. Instituția Prefectului față de ultima precizare de acțiune a formulat întâmpinare cu aceleași motive ca în prima întâmpinare. Prin sentința civilă nr. 372 din 18 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3781/108/2008, Tribunalul Arad a respins excepțiile invocate de pârâtul Municipiul Arad reprezentat prin Primar și a admis în parte acțiunea reclamantului B.F.A., prin mandatar B.G., împotriva pârâților primăria Municipiului Arad, Municipiul Arad, reprezentat prin Primar, Primarul Municipiului Arad, Prefectura Județului Arad și Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P.

Arad, având ca obiect Legea nr. 10/2001, obligând pârâtul Municipiul Arad, reprezentat prin Primar la emiterea unei dispoziții privind imobilul revendicat, precum și la plata către reclamant a sumei de 1.200 lei, cheltuieli parțiale de judecată, reprezentând onorariu de avocat. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că toate excepțiile invocate sunt neîntemeiate față de precizările făcute de reclamant în sensul că își menține acțiunea față de Municipiul Arad. Totodată, Tribunalul a avut în vedere că celelalte probleme invocate țin de fondul cauzei și că potrivit Legii nr. 10/2001 trebuia urmată procedura administrativă, ceea ce reclamantul a și făcut prin notificările trimise în anul 2001, însă Municipiul Arad nu a soluționat cererea reclamantului, pentru ca aceasta să fie atacată în instanță.

Prin urmare, văzând dispozițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001, prima instanță a admis acțiunea precizată a reclamantului și a obligat Municipiul Arad la emiterea unei dispoziții privind imobilul revendicat. Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Municipiul Arad prin Primar, Primăria Municipiului Arad și Primarul Municipiului Arad, solicitând admiterea apelului, desființarea și modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii precizate, iar în subsidiar, modificarea în parte a sentinței în sensul reducerii cheltuielilor de judecată. În motivare, pârâții apelanți au invocat lipsa calității procesuale active a reclamantului, precum și lipsa calității de persoană îndreptățită cu privire la suprafața de 4.431 m.p., arătând că prin notificarea din 16 august 2001 reclamantul a cerut restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilul înscris în C.F.

Aradul Nou, compus din casă și teren în suprafață de 21.222 m.p., iar prin notificarea din 16 august 2001 restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilul înscris în C.F. Aradul Nou, compus din casă și teren în suprafață de 2.304 m.p., însă imobilele din cele două cărți funciare au fost rectificate și unificate în anul 2004, rezultând nr. top x compus din casă și teren în suprafață de 2.820 m.p., astfel că reclamantul nu dovedește calitatea de persoană îndreptățită pentru suprafața de 4.431 m.p. Pârâții apelanți au mai învederat că prima instanță nu s-a pronunțat asupra lipsei calității procesuale active a reclamantului și asupra lipsei calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, în înțelesul Legii nr. 10/2001, precizând că nu a dovedit calitatea de moștenitor după proprietarii tabulari.

Totodată, apelanții au învederat că prima instanță a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Comisiei de Aplicare a Legii nr. 10/2001, a Primăriei Municipiului Arad și a Primarului Municipiului Arad, precizând, de asemenea, că dosarele administrative nu sunt complete, în sensul că nu există acte de stare civilă cu privire la proprietarii tabulari și acte doveditoare a calității de unic moștenitor a reclamantului. Apelanții au susținut că sentința atacată este nelegală și pentru aceea că Municipiul Arad a fost obligat la plata sumei de 1.200 lei cheltuieli de judecată. Prin întâmpinare, reclamantul intimat a solicitat respingerea apelului pârâților, arătând că notificarea a fost depusă în anul 2001, iar potrivit dispozițiilor Legii nr. 10/2001, pârâtul trebuia să se pronunțe prin dispoziție motivată asupra cererii de restituire în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării.

Intimatul Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Arad a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în raport de dispozițiile art. 25 alin. (1) și 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Prin decizia civilă nr. 425/ A din 02 martie 2011 Curtea de Apel Timișoara, secția civilă a respins apelul declarat de pârâții Municipiul Arad prin Primar, Primăria Municipiului Arad și Primarul Municipiului Arad împotriva sentinței civile nr. 372 din 18 mai 2010, pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. 3781/108/2008. A obligat pârâții recurenți să plătească reclamantului B.F.A. suma de 500 lei și contravaloarea în lei a sumei de 95 euro (la data plății), cheltuieli de judecată în apel.

În motivarea deciziei s-a reținut că potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 - republicată, pentru imobilele deținute de unitățile administrativ teritoriale restituirea în natură sau în echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarului, iar conform art. 25 alin. (1) din același act normativ, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării, trebuia emisă dispoziția motivată de către primar, prin care să se pronunțe asupra cererii de restituire. În speță, notificările privind restituirea imobilelor înscrise în C.F. au fost comunicate la 03 aprilie 2001, iar pârâta nici până în prezent nu s-a conformat dispozițiilor legale mai sus menționate, astfel că în mod corect prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat Municipiul Arad reprezentat prin Primar la emiterea unei dispoziții privind imobilul revendicat.

Susținerile pârâților apelanți privind lipsa calității procesuale active a reclamantului B.F.A. și lipsa calității de persoană îndreptățită, în înțelesul Legii nr. 10/2001, nu pot fi primite, întrucât imobilele înscrise în CF și CF Aradul Nou au aparținut bunicilor reclamanților B.A. și soția Ecaterina (născută D.), după care în anul 1947 au trecut, în urma reformei agrare, în proprietatea Statului Român, iar apoi au fost restituite în 1956, în cotă de ½, lui B.A. și, ca urmare a dezbaterii succesiunii acestuia, în anul 1958, au fost înscriși ca proprietari tabulari soția acestuia B.E. și cei doi fii ai săi, B.F. și B.A., de la care, în anul 1986, au trecut din nou în proprietatea statului, prin Decizia nr. 399/1986, emisă în baza Decretului nr. 223/1974.

Din interpretarea înscrisurilor aflate la filele nr. 106, 107 și 223 din dosarul de fond, rezultă că reclamantul B.F.A. este nepotul de fiu al defunctei B.E. și fiul defunctului B.F., de la care au fost preluate imobilele în baza Decretului nr. 223/1974. Nici critica vizând respingerea de către prima instanță a excepției lipsei calității procesuale pasive a Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001, a Primăriei Municipiului Arad și a Primarului Municipiului Arad nu poate conduce la soluția solicitată prin cererea de apel de respingere a acțiunii reclamantului, întrucât prima instanță a avut în vedere precizările de acțiune de la filele 102 și 216, în funcție de care a apreciat ca rămase fără obiect excepțiile respective, admițând acțiunea doar în parte și obligând doar pârâtul Municipiul Arad prin primar la emiterea dispoziției motivate.

Nici critica făcută sentinței din perspectiva acordării cheltuielilor de judecată a fost însușită, întrucât prima instanță, admițând în parte acțiunea, a aplicat corect dispozițiile art. 276 C. proc. civ. și a obligat pârâtul Municipiul Arad la plata sumei de 1.200 lei cheltuieli parțiale de judecată, reprezentând onorariu de avocat, din totalul de 2.000 lei. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Municipiul Arad prin Primar și Primăria Municipiului Arad, invocând în drept disp. art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În dezvoltarea motivului de recurs s-a arătat că în mod nelegal instanța a reținut calitatea procesuală pasivă a Municipiului Arad prin Primar. În dezvoltarea acestui motiv de recurs s-a invocat incidența în cauză a procedurii speciale de stabilire a cuantumului despăgubirilor, susținându-se că Municipiul Arad nu are competență de a stabili cuantumul despăgubirilor.

S-a criticat decizia și în ce privește soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului și a excepției lipsei calității de persoană îndreptățită, susținându-se că în cauză nu s-a făcut dovada, de către reclamant, a calității de succesor de pe urma autorului și totodată nu s-a făcut dovada în condițiile art. 23.1 din H.G. nr. 250/2007, a calității de proprietar a autorului asupra imobilului în litigiu. S-a arătat că înscrisurile depuse nu fac dovada identității între persoana înscrisă în cartea funciară și cel care figurează în notificările înregistrate. Recurenta a dezvoltat critici și în ce privește recunoașterea întinderii dreptului cuvenit reclamantului arătând că suprafața de teren preluată a fost de 2.820 mp și nu 4.431 mp cât susține reclamantul, înscrisurile depuse în procedura administrativă fiind incompletă pentru stabilirea stării de fapt.

Ultima critică a vizat greșita interpretare și aplicare a disp. art. 274 C. proc. civ., suma acordată cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat fiind prea mare în raport de munca depusă și durata procesului. Recursul nu este fondat pentru următoarele considerente: Critica privind greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Municipiul Arad prin Primar este nefondată. Competența de a soluționa o notificare, adresată conform Legii nr. 10/2001, aparține unității deținătoare sau entității investite cu soluționarea notificării. În cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ teritoriale, soluționarea notificării se face prin dispoziție motivată a primarilor, în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, aceasta având calitate procesuală pasivă definită chiar prin lege.

Argumentele invocate de către recurentă în susținerea acestei critici sunt străine de natura cauzei și de limitele investirii instanței - obligația de a soluționa notificarea urmarea depășirii termenului legal prevăzut de art. 25 din lege. Și celelalte critici, privind greșita reținere a calității de moștenitor a reclamantului de pe urma proprietarilor imobilului, a calității de persoană îndreptățită din perspectiva Legii nr. 10/2001, respectiv a lipsei dovezilor privind proprietatea asupra imobilului și întinderea dreptului sunt nefondate în raport de soluția pronunțată de către instanța de fond. Se constată că instanța a obligat unitatea deținătoare să emită dispoziție privind imobilul în litigiu, urmare a notificărilor formulate, reținând că toate aspectele privind dreptul și întinderea dreptului din perspectiva Legii nr. 10/2001, țin de fondul cauzei.

Se constată că prin hotărârea pronunțată nu s-a statuat asupra calității de persoană îndreptățită a reclamantului, ci doar a fost obligată recurenta să soluționeze notificările prin emiterea unei dispoziții privind imobilul revendicat, iar această hotărâre nu a fost atacată cu apel de către reclamant. Chiar dacă instanța de apel în motivarea deciziei a făcut și câteva considerente cu privire la dovada calității de succesor a reclamantului, și a dreptului cuvenit, aceste considerente nu au relevanță raportat la soluția instanței de fond și care nu a fost atacată cu apel de către reclamant, aceste considerente nefăcând eventual, obiectul cererii de chemare în judecată iar acestea nu explică dispozitivul hotărârii, care este neechivoc.

Nefondată este și ultima critică privind greșita interpretare și aplicare a disp. art. 274 C. proc. civ., instanța de fond reducând cheltuielile de judecată în limite rezonabile și proporțional cu obiectul judecății și munca prestată de către apărător. Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza disp. art. 312 C. proc. civ., a se respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții Municipiul Arad prin Primar și Primăria Municipiului Arad împotriva deciziei nr. 425/ A din 02 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2012.