ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2899/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2899/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub
nr. 4318/2004, C.F. a solicitat, în contradictoriu cu Primăria orașului Urlați
și Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 anularea dispoziției 1138/2004 și
acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilul situat în Urlați, compus din
casă de locuit și terenul aferent.
În motivarea acțiunii s-a susținut că în mod greșit s-a
respins notificarea cu motivarea că nu s-a făcut dovada calității de moștenitor
și nici a preluării abuzive.
Ulterior au fost introduși în cauză,
în calitate de petenți, numiții P.G.C. și P.M.C. iar ca pârât Ministerul
Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Prahova.
Prin sentința civilă nr. 1308 din 22
noiembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Prahova s-a admis contestația și s-a anulat
decizia nr. 1138/2004 emisă de intimată.
S-a constatat dreptul petenților la
despăgubiri pentru imobilul situat în Urlați, potrivit normelor metodologice
prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a
reținut că potrivit înscrisurilor depuse la dosar rezultă că petenții sunt
moștenitorii defunctului C.A., proprietarul imobilului care a fost preluat de
către stat fără temei legal, prin acte de dispoziție ale organelor locale ale
puterii de stat.
Împotriva sentinței sus-menționată a
declarat apel Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Prahova care a
susținut că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale
pasive, precum și greșita soluționare a cauzei pe fond.
Prin decizia civilă nr. 745 din 27
mai 2005 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești apelul a fost respins ca
nefondat.
În motivarea acestei decizii s-a
reținut că apelantul are calitate procesuală pasivă, având în vedere
dispozițiile art. 37 din Legea nr. 10/2001 potrivit cărora acesta este cel care
realizează plata despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptățite, iar pe de
altă parte că instanța de fond a soluționat în mod corect cauza, față de
probele administrate.
D.G.F.P. Prahova, în numele
Ministerului Finanțelor Publice a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate
în apel, invocând drept temei legal prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de apel se
susține că în mod greșit instanțele au respins excepția lipsei calității
procesuale pasive, dispozițiile art. 37 din Legea nr. 10/2001 reținute de
instanța de apel nefiind aplicabile în cauză.
S-a mai susținut că în cauză nu s-a
făcut dovada preluării abuzive a imobilului de către stat și nici nu s-a
lămurit modalitatea de acordare a despăgubirilor.
Verificând legalitatea deciziei
recurate în raport de criticile formulate și prevederile legale aplicabile,
Curtea constată că recursul declarat în cauză este fondat pentru considerentele
ce se vor arăta în continuare.
Calitatea procesuală pasivă într-o
cauză, ca îndreptățire de a figura în proces în calitate de pârât aparține
persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut un anume
drept pretins de reclamant, evident în aplicarea unor dispoziții legale anume.
Prin Legea nr. 10/2001 se instituie
o serie de obligații în sarcina unor diferite entități, ceea ce determină
implicit posibilitatea ca acestea să stea în instanță, în calitate procesuală
pasivă.
Ministerul Finanțelor Publice, ca
reprezentant al Statului Român, poate sta în proces ca pârât în situațiile
reglementate prin dispozițiile art. 26 alin. (3), actualmente art. 28, din
Legea nr. 10/2001, respectiv în cazul în care unitatea deținătoare nu a fost
identificată.
În cauza de față nu-și găsesc aplicabilitatea
acestei dispoziții legale, notificarea fiind adresată Primăriei orașului
Urlați, care a respins notificarea pentru alte considerente și nu pentru
eventuala lipsă de calitate procesuală pasivă.
Invocarea prevederilor art. 38 din
Legea nr. 10/2001 de către instanța de apel excede cadrului procesual.
Mențiunile acestui text au în vedere
procedura ulterioară privind modalitatea efectivă de executare, procedură
prevăzută expres prin noile dispoziții ale Legii nr. 10/2001, astfel cum au
fost modificate prin Legea nr. 247/2005 și O.U.G. nr. 209/2005.
Față de aceste considerente, Curtea
reține că Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă în
cauză, astfel că recursul declarat de acesta este fondat pentru acest motiv.
În această situație, în raport cu
dispozițiile art. 312 alin. (2) și (3) C. proc. civ., urmează a se admite
recursul declarat în cauză, a se modifica decizia recurată și a se admite
apelul declarat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței pronunțate
de tribunal, în sensul că se va respinge acțiunea față de acest pârât, pentru
lipsa calității procesuale pasive, menținând celelalte dispoziții ale
sentinței.
Având în vedere motivul care a
determinat admiterea recursului, nu se mai impune analiza motivelor de recurs
privitoare la rezolvarea în fond a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul
Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Prahova împotriva deciziei civile
nr. 745 din 27 mai 2005 a Curții de Apel Ploiești.
Modifică decizia atacată și admite
apelul declarat de Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Prahova
împotriva sentinței civile nr. 1308 din 22 noiembrie 2004 pronunțată de
Tribunalul Prahova, în sensul că respinge acțiunea față de acest pârât, pentru
lipsa calității procesuale pasive.
Menține celelalte dispoziții ale
sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2006.