ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2041/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ înregistrată la Curtea de Apel Brașov, sub nr. 419/CA/F din 12

octombrie 2005, reclamanta M.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Brașov, anularea hotărârii nr. 4297 din 12 septembrie 2005,

emisă de aceasta și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre, prin care să-i

recunoască reclamantei, calitatea de refugiată, conform art. 1 lit. c) din Legea

nr. 189/2000, republicată.

Curtea de Apel Brașov, secția de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința nr. 9/F din 16 ianuarie 2006, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M.I., în contradictoriu cu

pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov și în consecință, a anulat hotărârea nr.

4297 din 12 septembrie 2005, emisă de pârâtă, obligând pârâta, să emită o nouă

hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiat pentru

perioada 29 aprilie 1942 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor bănești

cuvenite, începând cu data de 1 mai 2005, în baza art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000,

republicată.

În motivarea soluției s-a reținut că

reclamanta, împreună cu părinții săi adoptivi, a fost nevoită să se refugieze

din localitatea de domiciliu Apața, județul Brașov, în localitatea Aita Mare, județul

Covasna, din cauza tulburărilor, amenințărilor, persecuțiilor etnice exercitate

de către autoritățile locale, pentru că erau maghiari.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, criticând-o pentru

nelegalitate, susținând, în esență, că, în mod greșit, instanța a atribuit

reclamantei, calitatea de refugiat, pentru perioada 29 aprilie 1942 - 6 martie

1945, în baza Certificatului nr. 259/2005, emis de Arhivele Naționale -

Direcția Județeană Covasna, care atestă că tatăl adoptiv al reclamantei, B.J.,

s-a refugiat în anul 1942, „împreună cu un membru de familie”, fără să se facă

dovada că acel membru de familie era reclamanta.

Examinând sentința atacată, în

raport cu critica adusă prin recurs, precum și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., se constată că recursul este întemeiat, pentru considerentele ce se

vor dezvolta în continuare.

Din actele și lucrările dosarului

rezultă că probele depuse de reclamantă pentru susținerea acțiunii, sunt

contradictorii și nu confirmă în mod neechivoc, îndeplinirea condițiilor art. 1

lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu

modificările și completările ulterioare.

Reclamanta M.I. susține în cererile

adresate pârâtei, că este născută . iar martorii S.M. și B.M. declară că

aceasta este născută S., reclamanta nefăcând dovada adopției sale de către B.J.

și nici a împrejurării schimbării numelui său în M.

Certificatul nr. 1094 din 28

noiembrie 2005, emis de Arhivele Naționale - Direcția Județeană Covasna,

constatând că B.J. s-a refugiat în localitatea Aita Mare, împreună cu „un

membru al familiei”, iar „un alt membru al familiei a rămas în România”, nu

poate constitui o dovadă pentru refugiul reclamantei.

În cauză, potrivit art. 129 alin. (5)

C. proc. civ., instanța trebuia să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru

a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului, pe baza stabilirii

faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri

temeinice și legale.

Pentru completarea probatoriului,

este necesară rejudecarea cauzei, instanța urmând a pune în discuția părților,

administrarea probei cu martori, înscrisuri, precum și a altor probe ce vor fi

precizate de părți, dacă acestea sunt în măsură să lămurească aspectele deduse

judecății (în cazul în care reclamanta a urmat cursurile unei școli din Apața, județul

Brașov și din localitatea Aita Mare, în perioada de referință, urmând a depune

dovezi în acest sens - date din cataloage, foi matricole, etc).

În consecință, recursul fiind

întemeiat în sensul arătat, se va admite, dispunând casarea hotărârii și

trimiterea cauzei, aceleiași instanțe, pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței nr. 9/F din 16 ianuarie 2006 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite

cauza, aceleiași instanțe, spre rejudecare.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 1 iunie 2006.