ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2041/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Brașov, sub nr. 419/CA/F din 12 octombrie 2005, reclamanta M.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, anularea hotărârii nr. 4297 din 12 septembrie 2005, emisă de aceasta și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată, conform art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, republicată.

Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 9/F din 16 ianuarie 2006, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta M.I., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov și în consecință, a anulat hotărârea nr. 4297 din 12 septembrie 2005, emisă de pârâtă, obligând pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiat pentru perioada 29 aprilie 1942 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor bănești cuvenite, începând cu data de 1 mai 2005, în baza art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, republicată. În motivarea soluției s-a reținut că reclamanta, împreună cu părinții săi adoptivi, a fost nevoită să se refugieze din localitatea de domiciliu Apața, județul Brașov, în localitatea Aita Mare, județul Covasna, din cauza tulburărilor, amenințărilor, persecuțiilor etnice exercitate de către autoritățile locale, pentru că erau maghiari.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, criticând-o pentru nelegalitate, susținând, în esență, că, în mod greșit, instanța a atribuit reclamantei, calitatea de refugiat, pentru perioada 29 aprilie 1942 - 6 martie 1945, în baza Certificatului nr. 259/2005, emis de Arhivele Naționale - Direcția Județeană Covasna, care atestă că tatăl adoptiv al reclamantei, B.J., s-a refugiat în anul 1942, „împreună cu un membru de familie”, fără să se facă dovada că acel membru de familie era reclamanta. Examinând sentința atacată, în raport cu critica adusă prin recurs, precum și potrivit art. 304 1 C. proc. civ., se constată că recursul este întemeiat, pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că probele depuse de reclamantă pentru susținerea acțiunii, sunt contradictorii și nu confirmă în mod neechivoc, îndeplinirea condițiilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare. Reclamanta M.I. susține în cererile adresate pârâtei, că este născută . iar martorii S.M. și B.M. declară că aceasta este născută S., reclamanta nefăcând dovada adopției sale de către B.J. și nici a împrejurării schimbării numelui său în M. Certificatul nr. 1094 din 28 noiembrie 2005, emis de Arhivele Naționale - Direcția Județeană Covasna, constatând că B.J. s-a refugiat în localitatea Aita Mare, împreună cu „un membru al familiei”, iar „un alt membru al familiei a rămas în România”, nu poate constitui o dovadă pentru refugiul reclamantei.

În cauză, potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., instanța trebuia să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Pentru completarea probatoriului, este necesară rejudecarea cauzei, instanța urmând a pune în discuția părților, administrarea probei cu martori, înscrisuri, precum și a altor probe ce vor fi precizate de părți, dacă acestea sunt în măsură să lămurească aspectele deduse judecății (în cazul în care reclamanta a urmat cursurile unei școli din Apața, județul Brașov și din localitatea Aita Mare, în perioada de referință, urmând a depune dovezi în acest sens - date din cataloage, foi matricole, etc). În consecință, recursul fiind întemeiat în sensul arătat, se va admite, dispunând casarea hotărârii și trimiterea cauzei, aceleiași instanțe, pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței nr. 9/F din 16 ianuarie 2006 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza, aceleiași instanțe, spre rejudecare. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 iunie 2006.