ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 248/2006

Deliberând asupra recursului de

față:

Reclamanta SC M. SA Craiova a

solicitat obligarea pârâtei SC C.C. SRL Craiova la plata sumei de 543.947.588

lei cheltuieli de judecată în dosarul nr. 1173/2003 al Curții de Apel Craiova.

Motivându-și acțiunea, reclamanta

arată că pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în dosarul nr.

1173/2003 al Curții de Apel Craiova având în vedere dovezile depuse la data

soluționării acestui dosar; la 16 septembrie 2003 reclamanta a încheiat cu S.C.A.I.A.

contractul de asistență juridică, prin care s-a stabilit un onorariu constituit

din 85.000.000 lei achitați anterior litigiului și o sumă determinabilă

procentual după soluționarea litigiului și care a fost achitată la 13 noiembrie

2003.

În total partea a achitat

563.947.588 lei din care suma de 478.947.588 lei nu a fost determinată cert la

data soluționării litigiului, suma de 65.000.000 lei nu a fost cerută și

dovedită, iar cea de 20.000.000 lei a fost dovedită cu chitanța din 3 octombrie

2003.

Judecătoria Craiova, prin sentința

civilă nr. 575 din 7 aprilie 2004 a respins ca nefondată acțiunea.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut că suma solicitată nu reprezintă cheltuieli de

judecată în sensul legii fiind plătită ulterior și nu se aplică dispozițiile art.

998 C. civ. De asemenea se apreciază că a fost încălcat art. 3.3.2 din Legea

nr. 51/1995, respectiv normele C.D.A.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta formulând critici bazate pe dispozițiile art. 304 pct.

8-10 C. proc. civ.

Se susține că suma reprezintă o

diferență din cheltuielile de judecată suportate de reclamantă în dosarul nr. 1173/2003

al Curții de Apel Craiova, achitată ulterior soluționării dosarului dar în baza

unui contract de asistență juridică încheiat anterior, fiind aplicabile atât

dispozițiile art. 998 C. civ. și 274 C. proc. civ.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

civilă nr. 366 din 27 septembrie 2004 a respins ca nefondat apelul reclamantei

reținând că valorificarea pretențiilor derivate din culpa procesuală se

realizează în cadrul unui proces distinct doar în condițiile în care

cheltuielile de judecată nu s-au solicitat în procesul care a prilejuit

manifestarea culpei procesuale.

Decizia a fost atacată cu recurs de

către reclamantă invocându-se motivele prevăzute de art. 304 pct. 7-10 C. proc.

civ.

Recurenta susține că decizia din

apel conține motive străine pricinii, s-a dat ca urmare a interpretării greșite

a actului dedus judecății și cu aplicarea greșită a legii cât și ca urmare a

ignorării contractului de asistență juridică.

Se arată că se invocă art. 274 alin.

(3) C. proc. civ. deși instanța nu a fost investită cu cenzurarea valabilității

contractului de asistență juridică; acțiunea reprezintă o desocotire definitivă

deoarece 65.000.000 lei au fost plătiți tot anterior soluționării litigiului și

au fost aplicate greșit dispozițiile art. 998 C. civ. și 274 alin. (1) C. proc.

civ.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art. 274 alin.

(1) C. proc. civ., partea care cade în pretenții este obligată să plătească cheltuielile

de judecată. Aceste cheltuieli sunt cele ocazionate cu derularea procesului,

deci certe la data încheierii acestuia.

Din dovezile depuse la dosar reiese

că se cer cheltuieli care nu sunt de judecată nefiind achitate în timpul

procesului ci ulterior, motiv pentru care în mod corect instanțele nu le-au

acordat.

Au fost aplicate dispozițiile art. 274

C. proc. civ. chiar dacă s-a indicat doar aliniatul 3 în loc de întregul

articol.

Fiind o acțiune separată prin care

se solicită cheltuielile de judecată în procesul ce a format obiectul dosarului

nr. 1173/2003 al Curții de Apel Craiova, era necesară și condiția ca instanța

să nu se fi pronunțat pe capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.

În cauză instanța s-a pronunțat în

dosarul nr. 1173/2003 și a acordat cheltuielile de judecată atât cât s-au dovedit

a fi cheltuieli de judecată.

Nici critica referitoare la

ignorarea contractului de asistență juridică nu este întemeiată întrucât

instanțele au constatat că în dosarul nr. 1173/2003 s-au acordat cheltuielile

de judecată dovedite, raportat la contractul de asistență și în limita

dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., și nu se mai pot acorda alte cheltuieli

în baza acestui contract neîncadrându-se în noțiunea de cheltuieli de judecată.

Negăsindu-se întemeiate motivele de

recurs, acesta urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta SC M. SA Craiova, împotriva deciziei nr. 366 din 27

septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 25 ianuarie 2006.