ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4128/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4128/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamantă SC Z. SA Calafat, prin
acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 2366/COM/2001 al Tribunalului Dolj,
secția comercială și de contencios administrativ, a acționat în judecată pe
pârâta SC G.C.L. SA Calafat în contradictoriu cu care a solicitat să i se admită
acțiunea, precizată ulterior, pentru suma de 5.397.223.989 lei contravaloare
debit și penalități de întârziere, aferente serviciilor de epurare a apelor
reziduale prestate conform contractului încheiat între părți.
Prin întâmpinare și cerere
reconvențională, pârâta a solicitat să se respingă acțiunea reclamantei și să
se constate nulitatea absolută a contractului de prestări de servicii.
Tribunalul Dolj, secția comercială
și de contencios administrativ, prin sentința nr. 6220 din 31 octombrie 2003 a
admis în parte acțiunea precizată a reclamantei pentru suma de 4.379.248.429
lei din care 1.653.070.112 lei debit restant și 2.726.178.317 lei penalități de
întârziere, cu 70.487.484 lei cheltuieli de judecată, sume la care pârâta a
fost obligată la plată.
Prin aceeași sentință a fost
respinsă cererea reconvențională formulată de pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că pârâta datorează prețul serviciilor ce i s-au prestat și în
baza contractului încheiat cu reclamanta și penalitățile de întârziere aferente
cu precizarea că în raporturile dintre părți este aplicabil prețul stabilit de
O.C. S-a reținut de asemenea că este valabil încheiat contractul.
Împotriva hotărârii pronunțată de
instanța de fond a declarat recurs pârâta-reclamantă din cererea
reconvențională SC G.C.L. SA Calafat.
Acest recurs a fost calificat ca
apel și a fost judecat de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, care prin
decizia nr. 329 din 8 septembrie 2004 a admis apelul pârâtei în contradictoriu
cu reclamanta SC Z. SA Calafat.
A fost schimbată în parte sentința
instanței de fond în sensul că pârâta a fost obligată la plata sumei de
1.660.141.125 lei penalități de întârziere, menținând restul dispozițiilor
sentinței în ce privește debitul propriu-zis și cererea reconvențională,
reținându-se că hotărârea recurată la penalitățile de întârziere nu a ținut
seama de faptul că pârâta datorează penalități de întârziere în cuantum de 0,2 %
pe zi în loc de 0,3 % pe zi cum a reținut instanța de fond.
Împotriva acestei din urmă hotărâri
reclamanta din cererea reconvențională a declarat recurs, a solicitat în
principal admiterea acestuia și să se modifice în tot hotărârile anterioare în
sensul respingerii acțiunii SC Z. SA Calafat, iar în subsidiar să se caseze
hotărârile cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept recurenta a invocat ca
temei de drept prevederile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. și ale art. 312
alin. (5) C. proc. civ. susținând că:
- hotărârile pronunțate anterior în
cauză sunt lipsite de temei legal ori au fost date cu încălcarea sau aplicarea
greșită a legii întrucât nu s-a luat în considerare că între părțile în proces
nu există un contract valabil încheiat, că tariful propus de reclamantă nu a
primit acceptul O.C., că refuzul la plată practicat de pârâta-reclamantă
reconvențională a fost întemeiat (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.);
- instanțele anterioare nu s-au
pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate,
care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii (art. 304 pct. 10 C. proc.
civ.);
- instanțele anterioare au
soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, au respins cererea de
efectuare a unei expertize tehnice necesare lămuririi cauzei.
Recursul este nefondat.
Între părțile în proces s-a încheiat
contractul de prestări de servicii din 12 septembrie 2000 având ca obiect
prestarea de către SC Z. SA Calafat în folosul beneficiarului SC G.C.L. SA
Calafat a operațiunilor de prelucrare a apelor reziduale din activitatea SC
G.C.L. SA Calafat.
Susținerea recurentei din primul său
motiv de recurs cum că s-a încălcat /aplicat greșit legea deoarece hotărârea
pronunțată în cauză a luat în considerare acest contract care nu este valabil
încheiat, este nefondată.
Așa cum s-a reținut în hotărârea recurată,
instanța de apel a apreciat că la judecarea în fond a cauzei este corectă
analiza făcută de această instanță. S-a concluzionat că nu există cauză de
nulitate a contractului de prestări de servicii dintre părți și nu există
fraudă la lege. Deci acest contract este valabil încheiat și nu se mai poate
pune problema că s-a încălcat /aplicat greșit legea, nici sub aspectul de mai
sus și nici sub aspectul tarifului propus de reclamantă; instanța de apel
reținând că nu s-a săvârșit nici o ilegalitate la stabilirea prețului și pe
fondul pretențiilor din acțiune.
Mai mult, instanța de apel a făcut o
analiză pertinentă a contractului în cauză și reținând că acest contract s-a
semnat cu obiecțiuni de către SC G.C.L. SA Calafat, iar reclamanta nu și-a
exprimat nici un punct de vedere cu privire la aceste obiecțiuni, a considerat
că s-a perfectat respectivul contract cu acele modificări. Drept consecință, a
modificat suma penalităților datorate, diminuându-le în apel în raport de
procentul de 0,2 % propus de SC G.C.L. SA Calafat în obiecțiunile la contract
menționate.
Motivul de recurs întemeiat pe
prevederile art. 304 pct. 10 C. proc. civ. nu se mai ia în analiză întrucât
textul respectiv a fost abrogat prin Legea nr. 219/2005.
Nici ultimul motiv de recurs respectiv
că instanța de apel nu a intrat în cercetarea fondului nu este întemeiat.
S-a reținut în hotărârea instanței
de apel că au fost luate în discuție cererile de probatorii, care au fost
respinse.
S-a reținut că nu este necesară
expertiza tehnică deoarece cantitățile de apă prelucrate au fost menționate în
procese verbale însușite și semnate de reprezentanții ambelor părți.
Prin urmare, instanța de apel a
pronunțat o hotărâre corectă și urmează ca recursul declarat în cauză să fie
respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de reclamanta reconvențională SC G.C.L. SA Calafat, împotriva deciziei
nr. 329 din 8 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 20 septembrie 2005.