ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 740/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Potrivit prevederilor art. 725 alin.

(4) C. proc. civ., hotărârile judecătorești sunt supuse căilor de atac

prevăzute de legea în vigoare la data pronunțării lor. Ori, la data de 31

octombrie 2003 când s-a pronunțat instanța de fond, era în vigoare O.U.G. nr. 58/2003,

care a reintrodus calea de atac a apelului în materie comercială. Așadar,

Înalta Curte de Casație și Justiție corect a fost investită cu judecarea căii

de atac a recursului.

Prin acțiunea ce a format obiectul

dosarului nr. 6367/COM/2003 al Tribunalului Dolj reclamanta SC P. SA Craiova a

acționat în judecată pe pârâții R.F., R.R.L. și SC R.N.H.C. SRL Brașov,

solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună excluderea pârâților

din societate, să se dispună ca urmare a acestor excluderi diminuarea

capitalului social al societății reclamante cu 30 % și a patrimoniului

societății prin stabilirea contravalorii părții corespunzătoare din patrimoniul

societății ce revine acestor pârâți, să se dispună anularea acțiunilor deținute

de asociații respectivi și numerotate de la 5001 la 6000, de la 6001 la 7000 și

de la 8501 la 9500; a solicitat de asemenea să se constate că SC R.N.H.C. SRL

are nu debit de 1.600.000.000 lei față de reclamantă, sumă care a solicitat să

fie compensată cu suma ce s-ar cuvenit drept despăgubire persoanelor fizice

pârâte și să se menționeze cotele de participare la capitalul social al

acționarilor în urma excluderii.

Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 6221

din 31 octombrie 2003 a admis în parte acțiunea reclamantei, a dispus

excluderea pârâților persoane fizice din societatea reclamantă, pârâta SC R.N.H.C.

SRL Brașov a fost obligată la plata sumelor de 761.429.774 lei contravaloare

marfă neachitată reclamantei și penalități de întârziere în sumă de 898.570.226

lei.

Prin aceeași hotărâre au fost

respinse capetele de cerere privind anularea acțiunilor, plata valorii

acțiunilor și compensarea datoriilor.

La pronunțarea acestei hotărâri

instanța de fond a reținut că activitatea desfășurată de pârâți se încadrează în

prevederile legale cuprinse în art. 165 lit. c) din Legea nr. 31/1990

republicată. S-a mai reținut că este întemeiat capătul de cerere privind

prejudiciul suferit de reclamantă, dovedit cu înscrisuri și raport de

expertiză, iar în ce privește anularea acțiunilor deținute de pârâți la

societatea reclamantă și plata valorilor pe care le posedă, a reținut că este o

măsură ce poate fi luată numai de către adunarea generală a reclamanților.

Pârâții au declarat apel împotriva

hotărârii pronunțată de instanța de fond susținând că este netemeinică și

nelegală.

Au susținut că datorează reclamantei

numai 127.653.535 lei provenind din facturile pe care le-au semnat și

ștampilat, toate celelalte facturi fiind contestate de pârâți.

Pârâții au solicitat în apel ca

reclamanta să fie obligată să le plătească suma de 66.154.206 lei. (Această

sumă nu făcuse la judecarea pe fond a cauzei, obiectul unei cereri

reconvenționale).

Prin decizia nr. 473 din 3 decembrie

2004, Curtea de Apel Craiova, secția comercială a admis apelul declarat de

pârâții R.F., R.R.L. și SC R.N.H.C. SRL Brașov și a constatat nul apelul

declarat de pârâta R.R.L.

A fost schimbată în parte sentința

instanței de fond în sensul că a fost respins capătul de cerere privind

excluderea pârâților persoane fizice din societatea reclamantă, cu menținerea

celorlalte dispoziții ale sentinței, respingându-se și capătul de cerere

privind obligarea reclamantei la plata sumei de 66.154.106 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că în anul 1998 societatea reclamantă a devenit societate pe

acțiuni iar acestei forme de societate nu i se aplică instituția juridică a

excluderii acționarilor, reținându-se de asemenea în ce privește pretenția

pârâților de obligare a reclamantei la plata sumei de 66.154.206 lei că este o

pretenție inadmisibilă, întrucât în apel nu se poate schimba calitatea

părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot

formula alte cereri noi.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

pârâții R.F., R.R.L. și SC R.N.H.C. SRL Brașov au declarat recurs, întemeiat în

drept pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că hotărârea pronunțată

este consecința aplicării greșite a unor dispoziții legale cuprinse în Legea nr.

31/1990 și în statutul societății.

Au susținut recurenții în prima lor

critică, faptul că motivul de nulitate a cererii de chemare în judecată i s-a

respins fără să se țină seama că în cauză nu s-a făcut dovada calității de

reprezentant a numitei B.V., împrejurare în raport de care se impunea să se

constată că nu au fost îndeplinite condițiile de validitate a mandatului

avocatului angajat și ca urmare cererea de chemare în judecată trebuia să se

constate că este nulă.

Hotărârea recurată a mai fost

criticată și în aspectul privind respingerea motivului invocat în legătură cu

greșita soluționare a cererii în pretenții a pârâților.

Recursul este nefondat.

În ce privește excepția

nelegalității căii de atac în fața Curții de Apel Craiova invocată de

intimata-reclamantă SC P. SA Craiova, Înalta Curte apreciază că nu este fondată

și o va respinge.

Este de remarcat faptul că deși

pârâții au intitulat calea de atac ca fiind recurs, Curtea de Apel Craiova încă

de la primul termen de judecată (dosarul instanței de apel) a calificat-o ca

fiind apel, potrivit prevederilor art. 282 alin. (1) C. proc. civ. așa cum a

fost modificat prin art. I pct. 7 din O.U.G. nr. 58/2003.

Așadar, Curtea de Apel Craiova a

soluționat la data de 3 decembrie 2004 apelul pârâților, încât excepția

invocată este nefondată.

În considerentele hotărârii recurate

a fost analizată și s-a stabilit că este nefondată critica potrivit cu care

cererea de chemare în judecată este nulă întrucât nu s-a făcut dovada că B.V.

are calitatea de reprezentant al societății reclamante. S-a reținut astfel în

considerentele hotărârii că cererea de chemare în judecată a fost semnată de

av. A.G., împuternicită de B.V., reprezentant legal al SC P. SA Craiova și

administrator al societății cu mandat prelungit prin Hotărârea A.G.A. a

societății reclamante din data de 23 martie 2003 până la data de 2 septembrie

2007, așadar la data de 2 septembrie 2003 B.V. avea calitatea de administrator,

calitate care i-a permis să împuternicească un avocat care să reprezinte în

justiție interesele societății.

În hotărârea recurată s-a analizat

de asemenea și cea de a doua critică reiterată în recurs privind pretențiile

pârâților și corect s-a stabilit atât urmare analizării facturilor din 18

martie 2003, din 24 aprilie 2003, din 15 ianuarie 2003, din 1 octombrie 2002, din

6 decembrie 2002, din 4 decembrie 2002, cât și a raportului de expertiză

efectuat în cauză, rezultă, că pârâții nu au achitat în favoarea reclamantei

suma la care au fost obligați prin sentința tribunalului.

Așadar, corect a fost menținută

obligarea pârâților la plata sumei totale de 1.600.000.000 lei.

Rezultă din cele ce preced că

recursul pârâților este nefondat și în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C.

proc. civ. se va respinge cu această mențiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nelegalității căii

de atac a apelului invocată de intimata SC P. SA Craiova.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de pârâții R.F., R.R.L. și SC R.N.H.C. SRL Brașov, împotriva deciziei nr.

473 din 3 decembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 21 februarie 2006.