ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 433/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 5 septembrie 2006, pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția civilă, reclamantul D.L. a solicitat îndreptarea erorilor materiale strecurate în decizia nr. 770 din 17 martie 2004 a Curții de Apel Ploiești. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în dispozitivul hotărârii s-a precizat 236,25 gr. aur pur, cu mențiunea în paranteză de 666%o, concentrație valabilă pentru aurul brut, nu fin. Totodată, a fost trecută o sumă fixă, în loc de mențiunea că plata contravalorii acestei cantități de aur se va face conform dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Normele Metodologice aprobate prin H.G.

nr. 1344/2003, la prețul oficial practicat de B.N.R., la data efectuării plății către reclamant. în fine, reclamantul a arătat cum anume trebuia să se scrie în dispozitivul deciziei menționate. Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, prin încheierea din 7 noiembrie 2006, a admis în parte cererea petentului și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei nr. 770 din 17 martie 2004, în sensul că obligă pârâta la plata sumei de 59.058.477 lei reprezentând contravaloarea a 236,25 gr. aur (666%o), în loc de 236,25 gr. aur pur, cum din greșeală s-a trecut. A respins în rest cererea. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, s-a strecurat o eroare materială în dispozitivul deciziei în sensul art. 281 C. proc.

civ., când s-a menționat cantitatea de 236,25 gr. aur pur, deși în minută era trecută cantitatea de 236,25 gr. aur. În legătură cu celelalte susțineri ale petentului, s-a reținut că acestea nu constituie erori materiale, astfel cum au fost definite de art. 281 C. proc. civ. Împotriva acestei decizii, a exercitat calea de atac a recursului reclamantul, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reiterând susținerile din cererea de îndreptare a erorilor materiale și arătând că, în mod greșit instanța a respins cererea cu privire la valoarea la care trebuie plătită despăgubirea pe care B.N.R. este obligată să i-o plătească. Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed: Potrivit dispozițiilor art. 281 C. proc.

civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu. Așadar, prin intermediul acestei proceduri pot fi remediate numai greșelile la care se referă exemplificativ textul de lege, care trebuie să fie interpretat în mod restrictiv, deoarece reglementează o procedură de excepție. Prin urmare, pe calea procedurii îndreptării erorilor materiale nu se poate modifica sau completa dispozitivul hotărârii sau lămurirea înțelesului acestuia și nu pot fi remediate erorile de fond, ce pot fi cenzurate numai prin intermediul căilor legale de atac.

În speță, susținerile reclamantului din motivele de recurs, ce vizează valoarea despăgubirii la care a fost obligată pârâta prin hotărârea judecătorească și modul în care au fost interpretate și aplicate dispozițiile legale incidente în cauză, nu reprezintă erori materiale în sensul celor prevăzute de art. 281 C. proc. civ. De altfel, petentul a invocat aceleași critici pe calea recursului pe care I- a declarat împotriva deciziei nr. 770/2004, pronunțată în apel. Aceste susțineri au fost așadar analizate de instanța de recurs, care Ie-a găsit nefondate. Față de cele ce preced, recursul se privește ca nefondat și va fi respins ca atare. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE : Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul D.L. împotriva încheierii din 7 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, în dosarul nr. 3611/2006. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2007.