ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 433/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 433/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 5
septembrie 2006, pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția civilă, reclamantul
D.L. a solicitat îndreptarea erorilor materiale strecurate în decizia nr. 770
din 17 martie 2004 a Curții de Apel Ploiești.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că,
în dispozitivul hotărârii s-a precizat 236,25 gr. aur pur, cu mențiunea în
paranteză de 666%o, concentrație valabilă pentru aurul brut, nu fin. Totodată,
a fost trecută o sumă fixă, în loc de mențiunea că plata contravalorii acestei
cantități de aur se va face conform dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Normele
Metodologice aprobate prin H.G. nr. 1344/2003, la prețul oficial practicat de
B.N.R., la data efectuării plății către reclamant. în fine, reclamantul a arătat
cum anume trebuia să se scrie în dispozitivul deciziei menționate.
Curtea de Apel Ploiești, secția civilă,
prin încheierea din 7 noiembrie 2006, a admis în parte cererea petentului și a
dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei nr. 770
din 17 martie 2004, în sensul că obligă pârâta la plata sumei de 59.058.477 lei
reprezentând contravaloarea a 236,25 gr. aur (666%o), în loc de 236,25 gr. aur
pur, cum din greșeală s-a trecut. A respins în rest cererea.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că,
s-a strecurat o eroare materială în dispozitivul deciziei în sensul art. 281 C.
proc. civ., când s-a menționat cantitatea de 236,25 gr. aur pur, deși în minută
era trecută cantitatea de 236,25 gr. aur.
În legătură cu celelalte susțineri ale
petentului, s-a reținut că acestea nu constituie erori materiale, astfel cum au
fost definite de art. 281 C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii, a exercitat calea de
atac a recursului reclamantul, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., reiterând susținerile din cererea de îndreptare a erorilor materiale și
arătând că, în mod greșit instanța a respins cererea cu privire la valoarea la
care trebuie plătită despăgubirea pe care B.N.R. este obligată să i-o
plătească.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispozițiilor art. 281 C. proc. civ.,
erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților
sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri pot fi
îndreptate la cerere sau din oficiu.
Așadar, prin intermediul acestei
proceduri pot fi remediate numai greșelile la care se referă exemplificativ
textul de lege, care trebuie să fie interpretat în mod restrictiv, deoarece
reglementează o procedură de excepție.
Prin urmare, pe calea procedurii îndreptării
erorilor materiale nu se poate modifica sau completa dispozitivul hotărârii sau
lămurirea înțelesului acestuia și nu pot fi remediate erorile de fond, ce pot
fi cenzurate numai prin intermediul căilor legale de atac.
În speță, susținerile reclamantului din
motivele de recurs, ce vizează valoarea despăgubirii la care a fost obligată
pârâta prin hotărârea judecătorească și modul în care au fost interpretate și
aplicate dispozițiile legale incidente în cauză, nu reprezintă erori materiale
în sensul celor prevăzute de art. 281 C. proc. civ.
De altfel, petentul a invocat aceleași critici
pe calea recursului pe care
I-
a declarat împotriva
deciziei nr. 770/2004, pronunțată în apel. Aceste susțineri au fost așadar
analizate de instanța de recurs, care Ie-a găsit nefondate.
Față de cele ce preced, recursul se privește ca
nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
:
Respinge ca nefondat recursul declarat de
reclamantul D.L. împotriva încheierii din 7 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea
de Apel Ploiești, secția civilă, în dosarul nr. 3611/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2007.