ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5609/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 9 iunie 2003 sub nr. 768 la Judecătoria Târgu Secuiesc, reclamantul G.G. a chemat în judecată Statul Român prin M.F.P. și B.N.R. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâții să fie obligați să-i restituie în natură 3 monede din aur sau la contravaloarea acestora. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că familia sa a avut în proprietate 6 monezi din aur de o valoare numismatică, din care 3 monezi i-au fost confiscate în anul 1974 și predate B.N.R. conform adresei nr. 6/B/1974 emisă de Procuratura Județeană Covasna, iar celelalte 3 monezi au fost confiscate de la fratele său G.K.(C.) în aceleași condiții.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 34 1 din Legea nr. 216/2002. Prin cererea înregistrată tot la 9 iunie 2003 sub nr. 769 la Judecătoria Târgu Secuiesc, reclamantul G.C.(K.) a solicitat obligarea acelorași pârâți sa-i restituie în natură 2 monede din aur și trei inele din aur sau contravaloarea lor la prețul de referință al B.N.R. la data plății, de i-au fost confiscate în anul 1974 în mod ilegal. Prin încheierea de ședință de la 8 octombrie 2003 cauza ce formează obiectul recursului nr. 769 a fost conexată la dosarul nr. 768. Prin sentința civilă nr. 724 din 10 decembrie 2003 Judecătoria Târgu Secuiesc a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G.C. împotriva pârâtei B.N.R., pe care a obligat-o să-i plătească acestuia contravaloarea monezilor și bijuteriilor cu conținut de 19, 21 grame aur fin, calculată la prețul practicat de B.N.R.

la data plății. A respins acțiunea față de Statul Român prin Ministerul Finanțelor publice, pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia. A respins acțiunea formulată de reclamantul G.G. împotriva ambilor pârâți. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că obiectele solicitate de reclamantul G.C.(K.) au fost confiscate abuziv, fiind îndeplinite în speță cerințele art. 34 1 din O.U.G. nr. 190/2000 aprobată prin Legea nr. 261/2002, modificată și completată prin O.G. nr. 24/2003, aprobată prin Legea nr. 362/2003, iar B.N.R. a confirmat că aceste obiecte au fost depuse dar nu se mai regăsesc fizic. Referitor la reclamantul G.G., s-a reținut că acesta a înstrăinat cele 3 monede unor persoane fizice de la care, la data vânzării, a obținut prețul pentru acestea, obiectele nefigurând predate la B.N.R.

pe numele său. Prin decizia civilă nr. 333/Ap din 14 aprilie 2004, Curtea de Apel Brașov a respins ca nefondat apelul formulat de B.N.R. împotriva sentinței primei instanțe. Împotriva acestei din urmă hotărâri, a declarat recurs B.N.R., susținând că în mod greșit a fost citată ca pârâtă în nume propriu, deși în litigiile de revendicări de bunuri din metale prețioase calitate procesuală pasivă are Statul Român, reprezentat de B.N.R. Mai susține că întrucât confiscarea bunurilor revendicate s-a dispus ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni la Decretul nr. 210/1960, în mod nelegal s-a dispus obligarea sa la plata contravalorii lor. La termenul de judecată de la 24 iunie 2005 reprezentantul ministerului Public a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului, competența aparținând Tribunalului Covasna.

Menționează că valoarea obiectului litigiului este sub 1 miliard de lei. Conform art. 282 1 C. proc. civ. nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard inclusiv, iar calea de atac împotriva hotărârii judecătorești este recursul și nu apelul, ce se soluționează de tribunal. Conform art. 282 1 C. proc. civ. ,,nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv”. Cum, în speță, valoarea cererii este sub 1 miliard de lei, calea de atac împotriva hotărârii pronunțată de judecătorie este recursul și nu apelul, a cărui judecare este de competența Tribunalului Covasna, ca instanță superioară conform art. 299 alin. (3) C. proc.

civ., modificat prin Legea nr. 195 din 25 mai 2004, drept urmare, se va admite recursul pârâtei, se va casa decizia Curții de Apel Brașov, secția civilă, și se va trimite cererea la Tribunalul Covasna pentru judecarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de B.N.R. împotriva deciziei nr. 333/Ap din 10 aprilie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza la TRIBUNALUL COVASNA pentru judecarea recursului. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 24 iunie 2005.