ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 592/2007
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 592/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 224 din 22 iunie 2006, pronunțată de Tribunalul Botoșani, s-a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul M.G. împotriva sentinței penale nr. 213 din 8 iulie 1999 a Tribunalului Botoșani.
Instanța de fond a reținut că, prin cererea formulată, revizuientul condamnat M.G. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 213 din 8 iulie 1999 a Tribunalului Botoșani, prin care a fost condamnat, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. (3) și (5) C. pen., motivând că este nevinovat și ar putea dovedi lipsa de vinovăție prin audierea a noi martori, că deține date ce nu au fost cunoscute de către instanță în momentul soluționării, că nu a indus în eroare societatea pretins păgubită, cu care nu a purtat nici un fel de discuții.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că revizuientul nu a invocat nici unul din cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva sentinței instanței de fond, revizuientul a formulat apel care a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 284 din 30 octombrie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția penală, apreciindu-se că soluția primei instanțe este legală și temeinică.
În termen legal, împotriva acestei decizii penale, a declarat recurs revizuientul condamnat M.G., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și, pe fond, revizuirea hotărârii de condamnare.
Recursul este nefondat.
În mod corect instanțele de fond și apel au reținut că motivul de revizuire invocat de condamnat nu se regăsește printre cazurile de revizuire prevăzute strict și limitativ de dispozițiile art. 394 C. proc. pen.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, pusă la dispoziția părților de legiuitor pentru motive excepționale, limitativ prevăzute de lege, nefiind posibil ca pe această cale să se ajungă la repunerea în discuție a unor aspecte soluționate definitiv de instanțe.
De altfel, prin cererea de revizuire formulată, se urmărește o prelungire a probei testimoniale și în nici un caz nu se invocă situații noi ce nu au fost avute în vedere la soluționarea în fond a cauzei.
Așa fiind, în conformitate cu art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a se respinge, ca nefondat, recursul revizuientului condamnat M.G.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuient va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul condamnat M.G. împotriva deciziei penale nr. 284 din 30 octombrie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția penală.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 februarie 2007.