ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2181/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 257 din 9

septembrie 2003, Tribunalul Botoșani a respins, ca nefondată, cererea de

revizuire a sentinței penale nr. 291 din 5 septembrie 2000 pronunțată de

aceeași instanță, cerere formulată de petiționarul R.V.

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut că motivul invocat de petent, în sensul că nu este vinovat

de infracțiunile reținute în sarcina sa, nu constituie motiv de revizuire, în

sensul dispozițiilor art. 394 C. proc. pen.

Împotriva sentinței a declarat apel

condamnatul, criticând-o ca nelegală și netemeinică, și reiterând motivul

inițial, a solicitat achitarea sa.

Prin decizia penală nr. 355 din 24

noiembrie 2003, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul declarat

de condamnat, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de

instanța de fond.

Împotriva deciziei, în termen legal,

a declarat recurs condamnatul R.V., solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârilor și, pe fond, revizuirea în ce privește latura civilă a cauzei.

Verificând actele dosarului cauzei,

Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 393 C. proc. pen.,

hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii doar în cazurile

expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Raportând la aceste texte de lege

motivul invocat de condamnat, respectiv că, în mod greșit, executarea silită

s-a îndreptat numai asupra bunurilor sale, se constată că acesta nu se

regăsește în cazurile de revizuire prevăzute de dispozițiile art. 394 C. proc.

pen., pe de o parte, iar, pe de altă parte, acesta nu constituie un aspect nou

al cauzei, care să nu fi fost avut în vedere la soluționarea în fond, apel și

recurs.

Față de aceste considerente, urmează

ca, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

să fie respins recursul declarat, ca nefondat.

În baza art. 192 C. proc. pen., va

fi obligat recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul R.V. împotriva deciziei penale nr. 355 din 24 noiembrie

2003 a Curții de Apel Suceava.

Obligă recurentul condamnat la plata

cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 800.000 lei, din care onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 aprilie 2004.