ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2181/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 257 din 9 septembrie 2003, Tribunalul Botoșani a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 291 din 5 septembrie 2000 pronunțată de aceeași instanță, cerere formulată de petiționarul R.V. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că motivul invocat de petent, în sensul că nu este vinovat de infracțiunile reținute în sarcina sa, nu constituie motiv de revizuire, în sensul dispozițiilor art. 394 C. proc. pen. Împotriva sentinței a declarat apel condamnatul, criticând-o ca nelegală și netemeinică, și reiterând motivul inițial, a solicitat achitarea sa. Prin decizia penală nr. 355 din 24 noiembrie 2003, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de instanța de fond.

Împotriva deciziei, în termen legal, a declarat recurs condamnatul R.V., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond, revizuirea în ce privește latura civilă a cauzei. Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 393 C. proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen. Raportând la aceste texte de lege motivul invocat de condamnat, respectiv că, în mod greșit, executarea silită s-a îndreptat numai asupra bunurilor sale, se constată că acesta nu se regăsește în cazurile de revizuire prevăzute de dispozițiile art. 394 C. proc.

pen., pe de o parte, iar, pe de altă parte, acesta nu constituie un aspect nou al cauzei, care să nu fi fost avut în vedere la soluționarea în fond, apel și recurs. Față de aceste considerente, urmează ca, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins recursul declarat, ca nefondat. În baza art. 192 C. proc. pen., va fi obligat recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul R.V. împotriva deciziei penale nr. 355 din 24 noiembrie 2003 a Curții de Apel Suceava. Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 aprilie 2004.