ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 590/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă ce a format obiectul dosarului nr. 41/1998 al Tribunalului Hunedoara, reclamanții S.G. și S.S. au solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună în contradictoriu cu pârâta SC A. SA Deva anularea hotărârii A.G.A. din 20 decembrie 1997, privind transformarea contractelor de locație de gestiune prin novație în contracte de leasing imobiliar pentru un număr de șase active ale SC A. SA Deva. Prin sentința nr. 455 din 2 iunie 1999 Tribunalul Hunedoara a respins acțiunea reclamanților, reținând că hotărârea A.G.A. din 20 decembrie 1997 este dată cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990 republicată.

Prin aceeași sentință s-au admis cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenientele SC R. SRL Deva, SC P. SRL Deva, SC E. SRL Deva și SC U.I.E. SA Deva. Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond au declarat apel reclamanții S.G., S.S. și pârâta SC A. SA Deva. În apel, F.P.S. (în prezent A.V.A.S.) București a formulat cerere de intervenție în interesul reclamanților. S-a susținut în apel că instanța de fond a apreciat eronat probele din dosar și nu a ținut seama de prevederile imperative ale art. 117 alin. (4) și din Legea nr. 31/1990 și ale art. 69 din H.G. nr. 457/1997 în sensul că nu s-a luat în considerare nerespectarea termenului de 15 zile de convocare a A.G.A., iar reprezentantul F.P.S.

nu a avut mandat special. Prin decizia civilă nr. 1002/A/1999 din 10 decembrie 1999 Curtea de Apel Aba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ a respins ca nefondat apelul reclamanților, a respins și apelul pârâtei, respingând de asemenea și cererea de intervenție formulată de F.P.S. în interesul reclamanților. Pentru a hotărî astfel instanța de apel a reținut că nu s-au invocat motive de nelegalitate a hotărârii instanței de fond, că hotărârea adunării generale din 20 decembrie 1997 este legală, că pârâta SC A. SA Deva nu are nici un drept lezat prin această hotărâre, iar cererea de intervenție a F.P.S. nu a respectat prevederile art. 50 C. proc. civ.

Reclamanții au declarat recurs împotriva deciziei pronunțată în apel susținând că este netemeinică și nelegală întrucât s-a apreciat greșit aplicarea legii, nu s-a pronunțat cu privire la cererea reclamanților de a se constata lipsa capacității procesuale a intervenienților și au fost eronat apreciate probele din dosar. A declarat recurs și pârâta SC A. SA Deva care a susținut că are legitimitate procesuală activă care o îndreptățește să ceară anularea hotărârii A.G.A. din 20 decembrie 1997. Prin această hotărâre s-a dat posibilitatea de a se încheia șase contracte de leasing imobiliar care au prejudiciat societatea cu peste două miliarde lei, prin înstrăinarea de active inclusiv a sediului social al societății, iar hotărârea este lovită de nulitate, ce poate fi invocată de orice persoană lezată în interesele sale întrucât la adoptarea ei au fost încălcate normele legale expres reglementate de Legea nr. 31/1990 republicată.

Recursurile sunt nefondate. Cu privire la recursurile reclamanților. Motivarea în drept a recursului reclamanților s-a făcut pentru motivele de nelegalitate prevăzute la art. 304 pct. 9, 10 și 11 C. proc. civ. Cum ultimele două situații în temeiul cărora se putea cere modificarea unei hotărâri respectiv punctele 10 și 11 ale art. 304 C. proc. civ., în prezent nu mai sunt în vigoare, urmează ca recursul reclamanților să fie examinat în raport de prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Potrivit reglementărilor legale cuprinse în textul menționat, se poate cere modificarea unei hotărâri când aceasta este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

Dispozițiile legale cuprinse în Legea nr. 31/1990 republicată la care fac referire recurenții în primul motiv de recurs au fost analizate și în apel, prilej cu care în hotărârea recurată s-a reținut corect că reclamanții, prezenți la adunarea generală în care s-a adoptat hotărârea a cărei anulare au solicitat-o nu au votat împotriva acesteia și nu au cerut să fie menționat în procesul verbal al ședinței respective votul lor contra sa.

Reclamanții nu au dovedit în recurs cum au fost încălcate dispozițiile legale referitoare la convocarea – desfășurarea adunării generale; în hotărârea recurată reținându-se aspectul că în ce privește desfășurarea acesteia nici reclamanții și nici alți acționari nu au făcut obiecțiuni cu privire la modul de convocare, natura adunării generale și ordinea de zi, cum de altfel nu au contestat în întregime hotărâre a adunării generale, ci numai punctul de pe ordinea de zi cu privire la transformarea contractelor de locație de gestiune prin novație în contracte de leasing imobiliar. Așadar recursul reclamanților este nefondat și se va respinge cu această mențiune. Cu privire la recursul pârâtei. Instanța de apel corect a reținut că pârâta nu a avut legitimare activă în apel, neavând nici un drept lezat prin sentința pronunțată de instanța de fond.

Cum recursul pârâtei nu este motivat în drept și cum nu se reține existența nici unui motiv de ordine publică care să probeze nelegalitatea hotărârii recurate în acest recurs, în baza prevederilor art. 312 C. proc. civ. va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanții S.G. și S.S. și SC A. SA Deva, împotriva deciziei nr. 1002 din 10 decembrie 1999 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2006.