ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2823/2006

Asupra contestației în

anulare de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 4 septembrie 2003 reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala Peco Neamț cheamă în

judecată pe pârâtele C.F.R. M. SA, sucursala Marfă Iași, SC P. SA Ploiești și S.N.P.

P. SA, sucursala Arpechim Pitești solicitând instanței să oblige pe pârâta

găsită în culpă la plata de daune în sumă de 8.901.505 lei preț marfă lipsă la

transport, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 8356

din 5 noiembrie 2003 Judecătoria Ploiești a respins acțiunea reclamantei ca nefondată.

Prin decizia civilă nr. 130

din 11 februarie 2004, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de

contencios administrativ, admite apelul reclamantei, schimbă în parte hotărârea

instanței de fond, în sensul că admite acțiunea reclamantei și obligă pe pârâta

C.F.R. M. SA, sucursala Iași la plata sumei de 8.901.505 lei contravaloare

marfă lipsă în timpul transportului din culpa cărăușului și a sumei de

1.175.180 lei cheltuieli de judecată, respingând acțiunea față de celelalte

pârâte.

Prin decizia nr. 1560 din 8

martie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, admite

recursul declarat de pârâta C.F.R. M. SA, sucursala Iași împotriva deciziei

instanței de apel pe care o modifică în sensul că respinge apelul reclamantei,

reținând că transportul a fost eliberat de cărăuș fără obiecții, destinatarul

semnând scrisoarea de trăsură, și fără a se fi întocmit un act de constatare cu

privire la starea mărfii conform art. 75 alin. (1) din Regulamentul C.F.R./1997

în vigoare la data transportului, procesul verbal de constatare încheiat după

eliberarea mărfii și nesemnat de cărăuș neputându-i fi opozabil acestuia pentru

a se putea dispune antrenarea răspunderii sale conform art. 83 alin. (1) din

Regulamentul C.F.R. menționat.

Împotriva deciziei

pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, reclamanta formulează

contestație în anulare solicitând, cu invocarea art. 318 – art. 321 C. proc.

civ., admiterea acesteia, desființarea hotărârii din recurs, rejudecarea

recursului pârâtei, respingerea acestuia ca nefondat și menținerea deciziei

Curții de Apel Ploiești, recurată de pârâtă.

În susținerea contestației

sale contestatoarea se întemeiază pe art. 318 teza I-a C. proc. civ., arătând

că decizia contestată „este rezultatul unei greșeli materiale, de fapt,

esențială și involuntară”, întrucât instanța de recurs a reținut din eroare că

nu s-au făcut dovezile legale pentru antrenarea răspunderii cărăușului

feroviar, rezultând din procesul verbal preliminar din 13 iunie 2003 și din

procesul verbal de recepție nr. 234 din 13 iunie 2003, că vagonul în cauză a

ajuns în stația de destinație cu evenimente, respectiv urme de violare și

lipsuri cantitative respectiv scurgeri de produs, șuruburi lipsă la flanșe, un

fluture căzut, joc capac, lipsă de 340 kg. produs.

Prin întâmpinarea depusă la

dosar, pârâta intimată C.F.R. M., sucursala Iași solicită respingerea

contestației în anulare formulată de reclamanta contestatoare, decizia

contestată nefiind rezultatul unei greșeli materiale săvârșite de instanța

supremă.

Din examinarea actelor

dosarului se constată că în contestația în anulare contestatoarea reia

apărările formulate în întâmpinarea depusă în dosarul de recurs, precum și că

actele însoțitoare au fost avute în vedere de instanța de recurs în pronunțarea

deciziei contestate, ele aflându-se în dosarul de apel precum și în dosarul

instanței de fond.

Din decizia contestată

rezultă că instanța de recurs a examinat toate actele invocate de contestatoare

și a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, dezlegarea pricinii nefiind

rezultatul unei greșeli materiale, instanța reținând corect că procesul verbal

de recepție și procesul verbal preliminar, invocate de contestatoare, au fost

încheiate ulterior eliberării mărfii la destinație, nefiind semnate de către

cărăuș.

Astfel fiind, se constată că

nu sunt întrunite condițiile art. 318 C. proc. civ. și, pe cale de consecință,

Curtea urmează să respingă contestația în anulare formulată de reclamantă.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în

anulare formulată de contestatoarea SC P. SA, sucursala P. Neamț - Piatra Neamț

împotriva deciziei nr. 1560 din 8 martie 2005 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 octombrie 2006.