ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.02.2006

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 392/2006

HOTĂRÂRE
07.02.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 392/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 31 august

2004, reclamantul O.C. a chemat în judecată Ministerul Agriculturii, Pădurilor

și Dezvoltării Rurale, pentru ca, în contradictoriu cu acesta, să se constate

și să se dispună reconstituirea perioadei de timp lucrată în cadrul

ministerului, la Departamentul Industriei Alimentare - Centrala

Industrializării Cărnii, la Stația Mașini Analitice de Calcul, între 27

februarie 1973 - 1 octombrie 1973. Totodată, a solicitat plata de către

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, a sumei de 100

milioane lei, cu titlu de despăgubiri materiale, precum și a sumei de 50

milioane lei cu titlu de despăgubiri morale.

În motivarea acțiunii se arată de către reclamant că ultima

firmă la care a lucrat, SC R.T. SRL București, a distrus arhiva, fiind nevoit

să-și reconstituie carnetul de muncă.

În acest demers s-a adresat

Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu o cerere prin

care solicita eliberarea unei adeverințe din care să reiasă perioada lucrată la Centrala Industrializării Cărnii București din Departamentul Industriei Alimentare.

Direcția Salarizare Resurse Umane

din minister i-a comunicat că în arhivă nu există documente care să aparțină

Centralei de Industrializare a Cărnii București.

Apreciind nesatisfăcător răspunsul,

reclamantul a introdus acțiune în justiție, dar instanța a respins acțiunea,

față de datele comunicate de minister, prin întâmpinare.

În același scop s-a adresat și

Arhivelor Naționale, SC C. SA, SC P. București și SC C. Giurgiu, dar toate

societățile menționate au comunicat că nu dețin arhiva Centralei Industriei

Cărnii București.

Prin sentința civilă nr. 4413 din 18 octombrie 2004,

Tribunalul București, secția a VIII-a, a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios

administrativ, reținând că solicitarea reclamantului de a i se elibera o

adeverință se circumscrie acțiunii în contencios administrativ, în temeiul art.

1 din Legea nr. 29/1990 (în vigoare la acea dată).

Prin încheierea din 16 martie 2005,

Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale, a dispus scoaterea cauzei de pe rolul

secției și înaintarea către secția a VIII-a a Curții de Apel București, având

în vedere natura juridică a cauzei stabilită prin sentința civilă nr. 4413 din 18

octombrie 2004.

Prin sentința civilă nr. 746 din 20

aprilie 2005, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția puterii lucrului judecat, precum și

excepția calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și

Dezvoltării Rurale, ambele invocate de pârât.

Totodată, a respins, ca neîntemeiată,

cererea formulată de reclamantul O.C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - Direcția Salarizare, Resurse

Umane, Învățământ.

Pentru a pronunța o asemenea

hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Cu privire la excepția de lucru

judecat, ridicată de pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării

Rurale, instanța de fond a apreciat că există identitate de părți, de obiect,

dar nu și de cauză, astfel că nu sunt întrunite cerințele art. 1201 C. civ.

Cauza în legătură cu care s-a ridicat

excepția, soluționată de Tribunalul București, s-a întemeiat pe dispozițiile

Decretului nr. 92/1976, privind carnetul de muncă, spre deosebire de acțiunea

de față, întemeiată pe prevederile Legii nr. 29/1990.

Referitor la excepția lipsei

calității procesuale a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării

Rurale, Curtea de Apel București a constatat că nu se poate susține că acest

minister nu ar avea calitate procesuală pasivă în sensul legii contenciosului

administrativ și în raport cu obiectul acțiunii. Astfel, s-a reținut că în

temeiul Legii nr. 15/1990, Centrala de Industrializare a Cărnii, aflată

anterior în subordinea directă a ministerului menționat, s-a transformat în SC C.

SA, în legătură cu care reclamantul s-a adresat instanței de judecată.

Cu privire la acțiunea formulată de

reclamantul O.C., instanța a constatat că nu s-au identificat elemente care să

ateste calitatea de salariat a acestuia la Centrala de Industrializare a Cărnii, în perioada 27 februarie 1973 - 1 octombrie 1973, neexistând temeiuri pentru

obligarea pârâtului la eliberarea adeverinței solicitate. Respingerea acțiunii

reclamantului a antrenat și respingerea cererilor accesorii, referitoare la

daunele morale și materiale, formulate de acesta.

Împotriva sentinței pronunțate de

Curtea de Apel București a formulat recurs, reclamantul O.C.

În recurs, recurentul invocă faptul

că, urmare a demersurilor pe care le-a întreprins, i s-a eliberat de către SC C.

SA, adeverința nr. 756 din 26 iulie 2005, din care rezultă că această societate

comercială nu deține arhiva Centralei de Industrializare a Cărnii din cadrul

Departamentului Industriei Alimentare al M.A.I.A.A., ceea ce ar demonstra

temeinicia acțiunii în justiție pe care a promovat-o.

Recursul este nefondat.

Analiza atât a dosarului de fond,

cât și a celui de recurs, evidențiază faptul că reclamantul nu a produs nici un

fel de probe în susținerea acțiunii sale. Faptul că la dosarul cauzei există

mai multe comunicări din partea unor societăți comerciale sau a unor autorități

administrative, care precizează că nu dețin evidențe din care să rezulte că

reclamantul a fost salariatul fostei Centrale de Industrializare a Cărnii,

poate reprezenta o justificare a faptului că acesta a fost nevoit să promoveze

acțiunea în justiție, dar nu constituie dovada temeiniciei acesteia.

Rezultă că instanța de fond a

reținut în mod corect inexistența dovezilor în susținerea acțiunii promovate de

reclamant și a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Pe cale de consecință, urmează ca

recursul să fie respins, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de O.C.

împotriva sentinței civile nr. 746 din 20 aprilie 2005, a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 7 februarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-11-09
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5256/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 24 august 2010, reclamanta SC P. SA București a solicitat anularea deciziei de impunere din 20 octombrie 2009, a raportului
ÎCCJ 2013-02-26
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1751/2013
telor emise de Minister, de plată a drepturilor salariale cuvenite pe perioada desfășurării proceselor la instanțele interne, precum și la C.E.D.O., precum și rectificarea carnetului de muncă sunt neexecutate din rea-credință, prejudiciind-
ÎCCJ 2004-05-20
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2047/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul I.D. a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Culturii și Cultelor, să se dispună, prin hotărâre judecătorească, corectarea și completarea
ÎCCJ 2008-01-23
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 246/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr. 1244/86 din 26 februarie 2007, reclamanta U.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul O
ÎCCJ 2014-05-23
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2429/2014
A., prin adresa nr. 15237, îi comunică recurentei că pentru eliberarea carnetului de muncă este necesar să se prezinte cu nota de lichidare. Deși s-a prezentat la 10 august 2011 pentru ridicarea carnetului de muncă, acesta nu i-a fost elibe
Sursă