ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4281/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4281/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 22
iulie 2005, la Tribunalul Olt, reclamanta P.F. a contestat, în temeiul Legii
nr. 10/2001, dispoziția nr. 2576 din 22 iunie 2005 emisă de Primăria
Municipiului Caracal. Prin dispoziția menționată s-au acordat reclamantei măsuri
reparatorii sub formă de titluri de valoare nominală pentru terenul în
suprafață de 160 mp situat în Caracal, stabilindu-se ca valoare echivalentă a
terenului suma de 21.248.000 lei, în limita căreia au fost acordate măsurile
reparatorii.
Reclamanta a cerut, prin acțiune, să
fie majorată suma reprezentând valoarea terenului.
În cuprinsul acțiunii s-a arătat că
imobilul-teren situat la adresa menționată a fost preluat de stat în mod
abuziv, prin expropriere, în temeiul Decretului nr. 168/1982.
Soluționând litigiul în primă
instanță, Tribunalul Olt, secția civilă, prin sentința nr. 400 din 26
septembrie 2005, a admis acțiunea (contestația), a dispus anularea dispoziției
nr. 2576/2005 emisă de Primăria Municipiului Caracal și a constatat că valoarea
imobilului este de 213.250.000 lei, pentru care se vor acorda măsuri
reparatorii în forma prevăzută de art. 24 din Legea nr. 10/2001 (prin
echivalent).
În considerentele sentinței s-a
arătat că valoarea imobilului, pentru care reclamanta este îndreptățită la măsuri
reparatorii, a fost stabilită prin raportul de evaluare întocmit în cauză
(filele 2-4) la suma de 213.250.000 lei (ROL).
Curtea de Apel Craiova, secția
civilă, prin decizia nr. 77 din 26 ianuarie 2006, a respins ca nefondat apelul
declarat de D.G.F.P. Olt, în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice, ca
reprezentant al Statului Român, cu motivarea că prin Legea nr. 247/2005,
modificându-se Legea nr. 10/2001, au fost reglementate sursele de finanțare,
cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu
pot fi restituite în natură.
Împotriva deciziei curții de apel a
declarat recurs D.G.F.P. Olt, pentru Ministerul Finanțelor Publice, susținând
că decizia a fost dată cu aplicarea greșită a legii deoarece, față de noul cadru
procedural stabilit prin Legea nr. 247/2005, instanțele judecătorești nu mai
sunt îndrituite să stabilească valoarea măsurilor reparatorii, așa încât
acțiunea formulată de reclamantă trebuia respinsă.
Recursul exercitat în cauză nu este
întemeiat.
Prin Legea nr. 10/2001 a fost
reglementat regimul juridic al unor imobile, preluate în mod abuziv în perioada
6 martie 1945-22 decembrie 1989. Potrivit acestei legi, imobilele preluate în
mod abuziv se restituie, de regulă, în natură, iar în situația în care restituirea
în natură nu este posibilă măsurile reparatorii se acordă prin echivalent. Prin
modul în care au fost reglementate măsurile reparatorii legiuitorul a urmărit
ca persoanele îndreptățite să beneficieze de o reparație integrală și
echitabilă.
Conform art. 10, art. 11 și art. 31
din Legea nr. 10/2001, valoarea corespunzătoare a imobilelor care nu pot fi
restituite în natură va fi stabilită numai pe bază de expertiză.
În prezentul litigiu, prin raportul
de evaluare întocmit în cauză (filele 2-5 din dosarul primei instanțe) s-a
stabilit că valoarea terenului care nu poate fi restituit în natură este de
213.250.000 lei. Ca atare, instanțele au aplicat corect Legea nr. 10/2001 când
au stabilit valoarea echivalentă a terenului, în limita căreia să fie acordate
măsurile reparatorii prin echivalent.
Legea nr. 247/2005 privind reforma
în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri adiacente a intrat în
vigoare ulterior emiterii dispoziției nr. 2576 din 22 iunie 2005 prin care
Primăria Municipiului Caracal a soluționat notificarea formulată de reclamantă
în temeiul Legii nr. 10/2001. Prevederile Legii nr. 247/2005 nu pot
retroactiva, așa încât nu este întemeiată susținerea, făcută prin recursul
exercitat în cauză, că instanțele judecătorești nu mai erau îndrituite, în
prezentul litigiu, să stabilească valoarea măsurilor reparatorii.
Decizia instanței de apel fiind dată
cu aplicarea corectă a legii, urmează să fie respins recursul exercitat în
cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul
declarat de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei
nr. 77 din 26 ianuarie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai 2007.