ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3386/2007

Deliberând asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele; Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 22 septembrie 2004 pe rolul Tribunalului Olt, reclamanta D.A. a chemat în judecată Primăria municipiului Caracal, solicitând anularea dispoziției nr. 4293 din 26 iulie 2004, emisă de primar și restituirea în natură a imobilului compus din 800 mp teren și construcție. La termenul din 9 martie 2005, tribunalul, din oficiu, a dispus introducerea în cauză a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Prin sentința nr. 309 din 22 iunie 2005, Tribunalul Olt, secția civilă, a admis în parte contestația formulată de reclamanta D.A., a anulat dispoziția nr. 4293 din 26 iulie 2004, emisă de Primarul municipiului Caracal și a obligat Primăria municipiului Caracal să emită o dispoziție care să prezinte oferta de restituire a sumei de 526.592.200 lei prin echivalent, într-una din formele prevăzute de art. 24 din Legea nr. 10/2001. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, prin dispoziția nr. 4293 din 26 iulie 2004, primarul municipiului Caracal a respins notificarea reclamantei, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului ce a aparținut autorului său, R.Ș. sau acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

A mai reținut tribunalul, că reclamanta a dovedit calitatea de moștenitoare a autorului său, ce a avut în proprietate o casă și un teren, în suprafață de 800 mp, expropriate pentru cauză de utilitate publică. Din rapoartele de expertiză efectuate în cauză, a rezultat că imobilele nu mai pot fi restituite în natură, motiv pentru care Primăria municipiului Caracal a fost obligată să elibereze dispoziție prin care să prezinte oferta de restituire prin echivalent, la valoarea stabilită prin rapoartele de expertiză. Prin decizia nr. 128 din 10 februarie 2006, Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a respins apelurile declarate de reclamantă și pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Primăria municipiului Caracal.

Curtea de apel a reținut că probele administrate în cauză au dovedit că pe terenul ce a fost expropriat de la autorul reclamantei, prin decretul Consiliului de Stat nr. 60/1972, au fost construite blocuri de locuințe, alei betonate și spații verzi, iar preluarea a fost abuzivă, în sensul Legii nr. 10/2001. Reclamanta nu poate beneficia de restituirea în natură, pentru că autorul său a cerut prin notificare despăgubiri, iar reclamanta nu a făcut o nouă notificare după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs D.G.F.P. Olt, pentru Ministerul Finanțelor Publice. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., recurentul a arătat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, deoarece, prin probele administrate, reclamanta nu a dovedit dreptul de proprietate.

Mai arată recurentul că, după modificarea adusă Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, doar Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor se poate pronunța asupra acestora. Recursul va fi respins, pentru cele ce se vor arăta în continuare. În prezenta cauză, toate actele care vizează declanșarea și derularea procedurii judiciare întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 au fost îndeplinite, în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului Caracal și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Prin urmare, în proces, Statul Român a stat în nume propriu, Ministerul Finanțelor Publice având doar atribuții de reprezentare. Este adevărat că Ministerul Finanțelor Publice, prin lege, reprezintă Statul Român în fața instanțelor de judecată, dar acest lucru nu prezintă relevanță în ceea ce privește determinarea calității procesuale în prezenta cauză, pentru că cererile nu au fost formulate în numele statului, care a fost parte în proces.

În condițiile în care Codul de procedură civilă face distincție între noțiunea de parte și noțiunea de reprezentant, cererea de recurs făcută de reprezentant în nume propriu, apare ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuală activă. De altfel, chiar dacă s-ar admite punctul de vedere al reprezentantului Ministerului Finanțelor Publice că recursul este declarat în numele Statului Român, acesta nu justifică un interes în declararea unei căi de atac, atât timp cât, prin hotărârea atacată nu a fost obligat la nici o prestație. Or, calitatea de parte la judecata ce s-a finalizat cu hotărârea atacată nu este suficientă pentru exercitarea recursului, ci trebuie îndeplinite și celelalte condiții referitoare la exercitarea acțiunii civile.

Față de cele arătate, recursul declarat se va privi ca nefondat și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVEÎ

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de D.G.F.P. Olt, pentru Ministerul Finanțelor Publice ( în prezent Ministerul Economiei și Finanțelor ) împotriva deciziei nr. 128 din 10 februarie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2007.