ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1864/2006

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 11 octombrie 2004,

reclamanta P.E., a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 4747 din 24

septembrie 2004 emisă de Primăria municipiului Caracal, susținând că în mod

eronat i-au fost acordate măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001 numai

pentru suprafața de 723 mp menționată în Decretul de expropriere nr. 509/1969,

întrucât prin notificare a solicitat măsuri reparatorii pentru suprafața de

5016 mp, restul de teren fiind preluat abuziv.

Fiind astfel investit, Tribunalul

Olt, secția civilă, prin sentința nr. 64 din 15 februarie 2005, a respins ca

neîntemeiată contestația.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a

reținut că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii doar pentru

suprafața de 723 mp, nu și pentru diferența până la 5016 mp pentru care nu a

făcut dovada că ar fi aparținut autorilor săi și că ar fi fost expropriată.

Prin decizia civilă nr. 1827 din 7

iulie 2005, Curtea de apel Craiova, a admis apelul formulat de reclamantă, a

schimbat sentința primei instanțe în sensul că a admis contestația, a anulat în

parte dispoziția nr. 4747/2004 emisă de Primăria Caracal și a constatat că

reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent și pentru

suprafața de 4293 mp teren situată în municipiul Caracal.

A respins contestația față de

Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive a

acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că reclamanta a făcut dovada că autoarea sa, D.E. a deținut în

proprietate suprafața de 6860 mp intravilan situată în Caracal, și că

reclamanta este moștenitoare testamentară a acesteia, așa încât i-a transmis și

dreptul de proprietate pentru diferența de teren.

S-a mai reținut că din raportul de

expertiză aflat la filele 31-32 din recursul de fond, rezultă că autoarei

reclamantei i-a fost preluată suprafața de 5016 mp, din care 4293 mp abuziv,

iar 723 mp prin Decretul nr. 509/1969.

Cum pe terenul de 4293 mp preluat

abuziv s-au construit blocuri, reclamanta beneficiază de măsuri reparatorii

prin echivalent pentru întreaga suprafață în conformitate cu dispozițiile art.

11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

au declarat recurs pârâta Primăria Municipiului Caracal, prin primar; Ministerul

Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Olt și reclamanta P.E.

I. Prin recursul declarat, pârâta

Primăria Municipiului Caracal, susține că hotărârea atacată este greșită, în

condițiile în care reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra

terenului în suprafață de 4293 mp și nici a preluării abuzive a acestuia.

Recursul este nefondat.

Din examinarea contractului de vânzare-cumpărare

autentificat sub nr. 185 din 11 februarie 1921 la Grefa Tribunalului Romanați

și transcris sub nr. 544/1921 (fila 12 dosar fond), coroborat cu raportul de

expertiză aflat la filele 31-32 din același dosar, rezultă că D.A.E. (autoarea

reclamantei) a deținut în proprietate de la părinții săi, D.E. și D.P., o suprafață

de teren de 6860 mp, intravilan, situată în municipiul Caracal.

Din această suprafață a fost

expropriată suprafața de 723 mp din Decretul nr. 509/1969, iar suprafața de

1844 mp a fost vândută reclamantei de către autoarea sa, conform contractului

de vânzare-cumpărare nr. 3857 din 4 decembrie 1990, diferența de 4293 mp fiind

preluată abuziv, ulterior construindu-se pe aceasta blocuri de locuințe.

Susținerea recurentei în sensul că

reclamanta trebuia să facă dovada exproprierii și a acestei suprafețe de 4293

mp nu poate fi primită, în condițiile în care recurentei- pârâte îi revenea

obligația procedurală de a dovedi titlul în baza căruia această suprafață de

teren ar fi fost trecută în proprietatea statului.

Drept urmare, în mod just a reținut

instanța de apel că și pentru suprafața de 4293 mp preluată abuziv reclamanta

beneficiază de măsurile reparatorii prin echivalent prevăzute de Legea nr.

10/2001.

Ca atare, pentru considerentele expuse, recursul

pârâtei va fi respins ca nefondat.

II. Prin recursul declarat,

Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Olt, susține că în mod

greșit instanța de apel a reținut calitatea sa procesuală pasivă, în condițiile

în care nu are calitate de unitate deținătoare, această calitate având-o doar

Primăria municipiului Caracal.

Recursul este nefondat, în

condițiile în care instanța de apel a respins acțiunea reclamantei față de

acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive, situație ce rezultă din

dispozitivul și considerentele deciziei.

III. Prin recursul declarat,

reclamanta P.E. critică decizia atacată prin aceea că instanța de apel nu a

menționat suma cuvenită ca despăgubire pentru suprafețele de 723 mp și

respectiv 4293 mp, deși ea a fost stabilită prin expertiza tehnică

necontestată.

Recursul reclamantei nu poate fi

primit, în condițiile în care din economia Legii nr. 10/2001, așa cum a fost

modificată prin Legea nr. 247/2005, rezultă că instanța judecătorească nu are

abilitarea de a stabili cuantumul măsurilor reparatorii prin echivalent,

acestea putând fi acordate conform art. 32 din Legea nr. 10/2001 așa cum a fost

modificată prin Legea nr. 247/2005 care este de imediată aplicare.

De aceea, nemenționând cuantumul

măsurii reparatorii prin echivalent, instanța de apel a pronunțat o hotărâre

legală.

Drept urmare, pentru considerentele

expuse recursurile declarate în cauză se privesc ca nefondate și vor fi

respinse în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate, recursurile declarate de

reclamanta P.E. și pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Olt,

Primăria Municipiului Caracal împotriva deciziei nr. 1827 din 7 iulie 2005 a

Curții de Apel Craiova, secția civilă

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 17 februarie 2006.