ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4912/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4912/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalului Constanța cu nr. 507/2005, reclamanții B.C.P. și R.G. au solicitat
în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Constanța ca prin sentință să
se dispună obligarea acesteia de a răspunde la notificarea lor vizând
restituirea imobilului din Constanța, compus din clădire cu șase camere și
anexe și teren de 401 mp.
Au arătat în motivare că deși au
depus în termen legal notificarea nu au primit nici un răspuns.
Tribunalul Constanța, secția civilă,
prin sentința nr. 944 din 16 iunie 2005, a admis acțiunea și a obligat pârâta
să răspundă notificării, reținând că reclamanții și-au îndeplinit obligația
prevăzută de art. 21 din Legea nr. 10/2001, iar termenul de 60 de zile în care
persoana notificată trebuie să răspundă este unul imperativ, iar nu de
recomandare.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel pârâta, susținând sub un prim aspect că au fost în mod greșit
respinse apărările ei privind lipsa capacității de folosință, Primăria neputând
sta în proces în nume propriu precum și excepția lipsei calității procesuale
pasive, care îi revine Primarului.
S-a mai susținut că termenul de 60
de zile prevăzut de lege este unul de recomandare.
Curtea de Apel Constanța, secția
civilă, prin decizia nr. 872 din 19 octombrie 2005, a respins apelul ca
nefondat, reținând în esență că:
- art. 20 alin. (3) din Legea nr.
10/2001 prevede că în cazul primăriilor restituirea imobilelor se face prin
dispoziție motivată a primarilor, ceea ce înseamnă că Primarul acționează nu în
nume propriu ci ca reprezentant al persoanei juridice deținătoare (primăria),
care are deci calitate procesuală pasivă;
- în ceea ce privește natura
imperativă a termenului legal de 60 de zile, orice altă interpretare ar deturna
finalitatea reparatorie urmărită de legiuitor.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs pârâta, reiterând motivele de apel.
Recursul este nefondat.
În mod corect instanțele au apreciat
că reclamanții, în calitate de persoane îndreptățite, trebuie să primească un
răspuns sub forma unei dispoziții motivate din partea entității deținătoare a
imobilului.
Este de asemenea conformă cu
prevederile Legii nr. 10/2001 concluzia instanțelor în sensul că Primăria are
capacitate de folosință și calitate procesuală pasivă în raport de împrejurarea
că potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 Primarul emite dispoziția
nu în nume propriu ci ca reprezentant al persoanei juridice deținătoare care
este primăria.
În fine, este justificată aprecierea
în sensul că termenul de 60 de zile prevăzut de lege pentru a răspunde la
notificare este unul imperativ, în acord cu caracterul reparatoriu al întregii
reglementări și cu finalitatea urmărită de legiuitor. Orice altă calificare ar
goli practic de conținut substanța legii și celeritatea în desfășurarea
procedurii administrative.
Așa fiind, recursul va fi respins,
ca nefondat, conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de pârâta Primăria municipiului Constanța împotriva deciziei civile
nr. 872/C din 19 octombrie 2005 a Curții de Apel Constanța, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 19 mai 2006.