ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4421/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4421/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 11922 din 8
septembrie 2003, Judecătoria Constanța a admis acțiunea formulată de reclamanta
H.A. în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Constanța și a dispus
obligarea acestuia să se pronunțe asupra notificării nr. 1311 din 8 august
2001, referitoare la imobilul situat în Constanța.
Prin aceeași sentință s-a respins
acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul local Constanța ca
fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța de fond a reținut că la 13 noiembrie 2001, A.H., fiul reclamantei, a
notificat Primăria municipiului Constanța, prin executor judecătoresc, să emită
o decizie motivată, prin care să dispună restituirea în natură a imobilului
situat în Constanța, compus din construcție și teren.
Instanța a mai reținut că actele
doveditoare au fost comunicate Primăriei municipiului Constanța de către
reclamanta H.A. prin notificarea nr. 31 din 23 ianuarie 2003, prin care aceasta
și-a însușit notificarea formulată de fiul său.
Totodată, instanța a arătat că până
la introducerea acțiunii Primarul municipiului Constanța nu și-a îndeplinit
obligația de a răspunde notificărilor reclamantei prin dispoziție motivată,
deși termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
fusese depășit.
Judecătoria a admis excepția lipsei
calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul local al municipiului
Constanța, invocând în acest sens dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001,
potrivit cărora „în cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin
echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a
primarilor, iar nu a persoane sau autorități”.
Împotriva acestei sentințe au
declarat apel Primarul municipiului Constanța și Consiliul local Constanța,
susținând că reclamanta nu are calitate procesual pasivă, notificarea nr. 1311/2001
fiind formulată de A.H.S.
Prin decizia civilă nr. 211/C din 8
martie 2004, Curtea de Apel Constanța a admis apelul declarat de pârâți și a
schimbat în parte sentința judecătoriei, în sensul că a respins acțiunea
formulată de H.A. pentru lipsa calității procesuale active, față de notificarea
nr. 1311/2001, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a decide astfel, instanța a
reținut că la data de 8 august 2001, A.H.S. a formulat notificarea înregistrată
sub nr. 1311/2001 la Biroul executorului judecătoresc D.V., în baza Legii nr. 10/2001,
menționând expres în cuprinsul notificării că formulează cererea în calitate de
moștenitor al mamei sale H.A.
Instanța a mai reținut că la data de
23 ianuarie 2003, reclamanta H.A. a formulat o notificare în nume propriu în
care a menționat că urmare a notificării sale nr. 1311 din 8 august 2001,
făcută prin intermediul executorului judecătoresc D.V., comunică în copie
actele doveditoare ale cererii ei, privind restituirea în natură a imobilului
situat în Constanța.
Curtea a constatat că H.A. nu este
decedată, nu a dat procură fiului pentru a notifica în numele său primăria
pentru restituirea imobilului și în aceste condiții notificarea nr. 1311 din 8
august 2001 a fost făcută în nume propriu de A.H.S.
Totodată, instanța a constatat că
reclamanta a formulat acțiune în nume propriu, cerând obligarea primarului la
emiterea dispoziției prevăzute de art. 23 din Legea nr. 10/2001, ca răspuns la
notificarea nr. 1311/2001 care nu-i aparține.
Împotriva deciziei a declarat recurs
reclamanta H.A., invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Susține reclamanta, că întrucât este
în vârstă și locuiește în Germania împreună cu fiul său, acesta a apelat la
serviciile unui executor judecătoresc pentru a îndeplini formalitățile necesare
recuperării imobilului proprietatea mamei sale. Din superficialitate,
executorul judecătoresc a întocmit notificarea pe numele fiului ei A.H.S., în
calitate de moștenitor al reclamantei, deși aceasta trăiește și locuiește în
Germania.
Totodată, reclamanta arată că
ulterior s-a adresat primăriei prin notificarea înregistrată sub nr. 31 din 23
ianuarie 2003, la care a anexat și actele doveditoare, din conținutul acesteia
rezultând că și-a însușit în mod expres notificarea anterioară formulată de
fiul său.
În condițiile în care imobilul a
cărui restituire o solicită a fost bun comun dobândit cu fostul soț decedat,
fiul său fiind moștenitorul acestuia, apreciază reclamanta că și prima
notificare produce efecte, atât față de ea cât și față de fiul său.
Susține reclamanta, că deși
notificarea a fost formulată pe numele fiului său, în condițiile în care prin
notificarea înregistrată sub nr. 31 din 23 ianuarie 2003 și-a însușit în mod
expres această notificare, solicitând restituirea imobilului naționalizat, are
calitate procesuală activă.
Recursul va fi respins, pentru
considerentele ce urmează.
Prin notificarea nr. 1311 din 8
august 2001, A.H.S., invocând calitatea de moștenitor al mamei sale H.A., a
solicitat Primăriei municipiului Constanța restituirea în natură a imobilului
situat în Constanța, iar prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei
Constanța, reclamanta H.A. a solicitat obligarea pârâților la emiterea
dispoziției prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, ca răspuns la
notificarea nr. 1311 din 8 august 2001.
Mecanismul de punere în aplicare a
Legii nr. 10/2001 este alcătuit din două etape succesive, din care prima etapă,
procedura administrativă prealabilă are caracter obligatoriu.
În cadrul acestei prime etape,
potrivit art. 21 alin. (2) și art. 22 din Legea nr. 10/2001, notificarea va
trebui să cuprindă elementele de identificare a persoanei îndreptățite.
Notificarea va fi însoțită, de
regulă, de actele doveditoare privind dreptul de proprietate, înscrisurile
doveditoare a calității de moștenitor, atunci când este cazul, precum și atunci
când este cazul, de dovada calității de reprezentant legal sau convențional al
persoanei solicitante.
În speță, astfel cum în mod corect a
reținut instanța de apel, notificarea a fost formulată în nume propriu de fiul
reclamantei, în condițiile în care aceasta nu i-a dat procură lui A.H.S. pentru
a notifica în numele său unitatea deținătoare.
Procedura judiciară, a doua etapă
prevăzută de Legea nr. 10/2001, este facultativă și subsidiară, în sensul că
pot apela la justiție persoanele nemulțumite de modul de soluționare a
notificărilor formulate, în condițiile legii.
Calitatea procesuală activă de a
formula acțiune în justiție aparține exclusiv celor care au formulat notificare
în cadrul procedurii prealabile administrative obligatorii.
Raportat la împrejurarea că
reclamanta a formulat acțiunea în nume propriu, solicitând obligarea pârâților
să emită dispoziția prevăzută de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, ca
răspuns la o notificare care nu îi aparține, soluția instanței de respingere a
acțiunii pentru lipsa calității procesuale active este legală.
Susținerea reclamantei că prin
notificarea nr. 31 din 23 iunie 2003 și-ar fi însușit notificarea formulată de
fiul său nu poate fi primită. Reclamanta avea posibilitatea să formuleze
notificare în nume propriu, până la data de 14 februarie 2002, când a expirat
termenul prevăzut de art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 pentru depunerea
notificărilor.
Susținerea reclamantei că A.H.S., în
calitate de moștenitor al tatălui său era îndreptățit să formuleze notificare
este reală. Numai că, doar fiul reclamantei, care a formulat notificare în nume
propriu, are calitatea de a pretinde în justiție obligarea unității deținătoare
să emită dispoziția prevăzută de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, și nu
reclamanta-recurentă.
Pentru considerentele ce preced, se
va respinge recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta H.A.
împotriva deciziei civile nr. 211/C din 8 martie 2004 a Curții de Apel
Constanța.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2005.