ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10086/2005

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Reclamanții M.A., N.C. și B.V. au

chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Vatra-Dornei, pentru ca,

prin hotărârea ce se va pronunța să fie desființat procesul-verbal de

divergență întocmit în temeiul Legii nr. 10/2001, la data de 6 iulie 2004, din

care rezultă că le-a fost propusă ca modalitate de acordare a măsurilor

reparatorii pentru terenul expropriat de la autorul acestora, acordarea de

titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau

acțiuni, propunere pe care reclamanții au refuzat-o și au solicitat despăgubiri

bănești.

Prin sentința nr. 1053 din 18

noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția civilă, a fost

respinsă acțiunea, ca nefondată, reținându-se că terenul în suprafață de 4027

mp, expropriat de la N.C., autorul reclamanților, este ocupat de blocuri de

locuințe, deci nu poate fi restituit în natură, dar, nici nu pot fi stabilite

despăgubiri bănești, deoarece acestea pot fi acordate numai pentru imobile ce

au avut destinația de locuințe.

Apelul declarat de reclamanți

împotriva sentinței tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 457

din 6 mai 2005, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția civilă.

Împotriva sus-menționatei decizii au

declarat recurs reclamanții, susținând în esență că în baza Legii nr. 10/2001

sunt îndreptățiți a le fi acordate despăgubiri bănești, ca măsură reparatorie

prin ehivalent.

Recursul este nefondat.

Reclamanții au solicitat acordarea de

despăgubiri bănești pentru terenul agricol expropriat de la autorul lor, prin

Decretele nr. 50/1964 și 658/1964, teren ce nu poate fi restituit în natură,

deoarece este ocupat de blocuri de locuințe.

În atare situație, sunt aplicabile

prevederile art. 11 alin. (9) din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora, măsurile

reparatorii prin echivalent, pentru imobilele expropriate, care aveau altă

destinație decât aceea de locuință, se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2) din

aceeași lege, în care este menționată acordarea de titluri de valoare folosite

exclusiv în procesul de privatizare, de acțiuni, iar nu acordarea unor

despăgubiri bănești.

Or, cum este necontestat faptul că

terenul expropriat era teren agricol, astfel cum însă și reclamanții au

precizat în notificare, se constată că instanțele au făcut o corectă aplicare a

prevederilor legale sus-menționate, stabilind că măsurile reparatorii nu pot fi

acordate sub forma despăgubirilor bănești.

În consecință, recursul urmează a fi

respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul declarat de

reclamanții N.C., M.A. și B.L. împotriva deciziei nr. 457 din 6 mai 2005 a

Curții de Apel Suceava, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 5 decembrie 2005.