ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2314/2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2314/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Prin cererea înregistrată la data de 01

iunie 2004, pe rolul Tribunalului Suceava, reclamanta Z.A. a solicitat în

contradictoriu cu

pârâtul Municipiul Vatra

Dornei, prin primar, desființarea dispoziției nr. 763 din 23

aprilie

2004, emisă de Primarul municipiului Vatra Dornei, în baza Legii nr. 10/2001

și, în consecință, obligarea acestuia la plata despăgubirilor bănești pentru

imobilul casă, situat în municipiul Vatra Dornei. Totodată a solicitat

restituirea în natură a suprafeței de 657 mp teren fânaț, identică cu p.f.

2341/1 și parcela virană 948/2 de 1.300 mp teren, din C.F. nr. 2623 a comunei

cadastrale Vatra Dornei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că

prin notificarea nr. 45/2001/N, comunicată prin executor judecătoresc, a

solicitat pârâtului să fie despăgubită în

echivalent

bănesc pentru imobilul casă de locuit, situat în municipiul Vatra Dornei,

jud.

Suceava, identic cu p. f. 2002 din C.F. nr.

2623

a comunei cadastrale Vatra Dornei, imobil pe care a fost obligată să îl predea

Statului

Român în anul 1978, la plecarea sa definitivă din țară.

A mai arătat reclamanta că, prin notificarea nr. 105/2001/N a solicitat

pârâtului să-i

restituie în natură imobilele situate în str. Oborului, nr.

17 din municipiul Vatra Dornei, jud. Suceava, constând în teren fânaț, în

suprafață de 657 mp, identic cu p.f. 2341/1 și teren viran de 1300 mp, identic

cu p.v. 948/2, ambele parcele din C.F. nr. 2623 a comunei cadastrale Vatra

Dornei.

A precizat reclamanta că imobilul-casă - în

litigiu a trecut în proprietatea Statului Român prin decizia nr. 305 din 12

iunie 1978 a Consiliului Popular al Județului Suceava, emisă în baza Decretului

nr. 223/1974, ca urmare a cererii sale de emigrare în Germania, pentru care a

primit o sumă modică de 40.000 lei (ROL), deși la acea dată valoarea acestuia

era de 300.00 lei (ROL). In ceea ce privește terenul, prin aceeași decizie, a

trecut în proprietatea statului, fără plată, suprafața de 1.126 mp teren,

identică cu p.f. 2341/1 din C.F. nr. 2623 a comunei cadastrale Vatra Dornei

(deși această parcelă de fânaț are o suprafață de 657 mp teren, conform

extrasului de carte funciară nr. 3129 din 30 iunie 2003), iar restul terenului

până la suprafața de 1.957 mp a fost intabulat de Statul Român fără titlu.

Primarul municipiului Vatra Dornei, prin

dispoziția nr. 763 din 23 aprilie 2004 a respins, ambele notificări, cu

motivarea că imobilul solicitat nu se încadrează în prevederile art. 1 din

Legea nr. 10/2001, alin. (1) – (4) lit. B), pct. 2 din H.G. nr. 498/2003.

Tribunalul Suceava, prin sentința civilă nr.

1118 din 8 decembrie 2005, a admis acțiunea formulată de reclamanta Z.A. a

modificat dispoziția nr. 763 din 23 aprilie 2004 emisă de Primarul municipiului

Vatra Dornei, în sensul că a dispus restituirea în natură a suprafețelor de 657

mp teren fânaț, identică cu p.f. 2341/1 și a suprafeței de 1.300 mp teren,

identică cu p.v.

948/2, din C.F. nr. 2623

Vatra Dornei. Totodată, a fost obligat pârâtul să

plătească reclamantei

suma de 179.168 lei (ROL) la valoarea din 1978, actualizată cu indicele de

inflație, despăgubiri bănești.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a

reținut incidența dispozițiilor prevăzute de Constituția României și Convenția

Europeană a Drepturilor Omului care protejează proprietatea, reținându-se că

preluarea imobilului în litigiu la o sumă mult mai mică față de valoare reală,

în baza unei decizii administrative, nu poate constitui un mod legal de

dobândire a proprietății, conform Codului civil sau actelor normative în

vigoare, care să-i confere pârâtului un just titlu, deci, această

preluare este una abuzivă, încălcând dreptul de proprietate al pârâtei.

S-a mai reținut, de asemeni, că, întrucât imobilul nu poate

fi restituit în natură, în baza art. 24 raportat la art. 11 alin. (7) din Legea

nr. 10/2001, se impune acordarea despăgubirilor bănești, reprezentând diferența

de la despăgubirea încasată la

valoarea

reală a imobilului.

Cu privire la terenul în suprafață de 1.957 mp, pentru care

pârâtul nu justifică

niciun titlu legal, preluarea fiind abuzivă, prima instanță, în baza

art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, a dispus să fie restituit în natură.

Apelul declarat de pârâtul Municipiul Vatra Dornei, prin

primar, a fost admis prin decizia civilă nr. 323A din 11 decembrie 2007

pronunțată de Curtea de Apel Suceava, a fost modificată sentința pronunțată de

instanța fondului, schimbându-se dispoziția nr. 763/2004 a Primarului Vatra

Dornei, în sensul că s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 657 mp

teren, identic cu p.f.2341/1 și s-a constatat că reclamanta este îndreptățită

la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru suprafața de 469 mp identic cu

p.f. 2341/20 și pentru imobilul casă, situat pe parcela 2002 municipiul Vatra

Dornei. A fost respinsă cererea de intervenție în interesul pârâtului,

formulată de numitul R.R., ca nefondată.

De asemenea a fost respinsă cererea reclamanților cu privire

la cheltuielile de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a avut în

vedere următoarele considerente:

La data de 12 iunie 1976, prin decizia nr.305 (fila 36 dosar

fond), Comitetul executiv al Consiliului popular al județului Suceava, în baza

Decretului nr. 223/1974, privind reglementarea situației unor bunuri, a fost

preluată și trecută în proprietatea statului, cu plată, o casă de locuit,

compusă din parter și etaj, în suprafață de 255 mp teren, cu beci de 19 mp

teren. Acestea erau situate în Vatra

Dornei,

aparținând reclamantei Z.A., și au

fost evaluate la suma de 40.000 lei

(rol), reclamanta primind astfel aprobarea de a pleca definitive din țară.

Totodată, a trecut în proprietatea statului , fără plată, și

suprafața de 1.125 mp teren, identică cu parcela

funciară 2341/1 din C.F.

nr. 2623 a comunei cadastrale Vatra Dornei.

S-a reținut că statul a preluat imobilul fără titlu valabil,

cu încălcarea regimului constituțional al ocrotirii proprietății, prin

obligația impusă proprietarului de a înstrăina imobilul către stat, chiar dacă

autoritatea de stat a emis o decizie administrativă și a plătit o sumă de bani,

cu titlul de preț.

Pe de altă parte, nelegalitatea prevederii cuprinsă în

textul pct. 1.4 lit. b) alin. ultim din Normele metodologice de aplicare

unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin

H.G.

nr. 498/2003 rezultă din încălcarea art. 2 alin. (1) din lege, care enumera

situațiile

juridice care constituie preluări abuzive, fiind astfel în

contradicție cu dispozițiile actului normativ de rang superior pe care trebuie

să le aplice. Imobilul casă, identificat anterior, a fost înstrăinat

intervenientului R.R.,

conform contractului

de vânzare cumpărare nr. 33 din 26 martie 1997, încheiat în baza

Legii

nr. 112/1995 (fila nr. 38, dosar fond).

În ce privește terenul solicitat de reclamantă se reține din

raportul de expertiză efectuat în cauză ( filele 119-129, 137-140, dosar apel),

că parcela virană nr. 948/2 din C.F. nr. 2623 a comunei cadastrale Vatra

Dornei, deși scriptic a trecut în proprietatea statului, în urma unei erori din

C.F. menționată (fila 8, dosar fond), în realitate aceasta a fost comasată la

parcela 948/1 - clădire și a fost vândută de reclamantă, conform contractului

de vânzare-cumpărare nr. 23247 din 28 octombrie 1972, numiților S.V. și S.R. Suprafața

de teren care a fost înstrăinată în mod real a fost de 686 mp teren, după cum

concluzionează expertul, și nu de 868 mp teren. Deci, parcela 948/1, fiind

înstrăinată, nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001, neputând fi restituită

reclamantei.

Terenul în suprafață de 1.126 mp, menționat în decizia nr.

305/1978 a Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Suceava, a

fost identificat în anexa nr. 1 la raportul de expertiză efectuat în cauză.

Conform acestei expertize se reține că parcela nr. 2341/1 s-a divizat în

parcelele topo nr. 2341/1 și 2341/20. Parcela 2341/20, în suprafață de 469 mp

teren, este deținută în prezent de R.R. și T.A., conform decizie nr. 246 din 20

iunie 1988 a Comitetului executiv

al

Consiliului popular al județului Suceava (fila nr. 44, dosar fond), fiind

intabulată în favoarea acestora (fila nr. 81, dosar apel). Parcela nr. 2341/1,

în suprafață de 657

mp teren, este identificată în anexa 3 la raportul

de expertiză efectuat în cauză (fila nr. 129 dosar apel). Construcțiile notate

în acest plan de situație cu C2 și C3, proprietatea intervenientului R.R. au

fost edificate de acesta pe parcela nr. 2341/1, fără autorizație de construire.

De asemenea, aceste construcții nu sunt

incluse

în contractul de vânzare cumpărare nr. 33 din 26 martie 1997, încheiat între

acesta și SC G.O. SA Vatra Dornei, în baza Legii nr. 112/

1995.

S-a mai reținut că, din contract, rezultă faptul că familia

R. a cumpărat de la stat doar casa, nu și teren.

De asemenea, construcțiile notate în același plan de

situație cu C

4

, C5 și C6, toate cu destinația magazie și care sunt

amplasate parțial pe parcela nr. 2341/1, au fost

edificate fără autorizație de construire, prin urmare, acest teren

putând fi restituit în

natură.

A mai reținut instanța de apel că „notificările soluționate

până la data intrării în vigoare a noii legi", din perspectiva art. 16

alin. (1) al Titlului VII din Legea nr. 247/2005, reprezintă acele notificări

în urma cărora entitățile investite au emis decizii sau dispoziții motivate

prin care au stabilit acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, precum

și cuantumul acestora, neatacate prin instanță în termenul prevăzut de art. 24

din Legea nr. 10/2001, devenit art. 26 după modificare. în consecință,

deciziile sau dispozițiile care se aflau deja pe rolul instanțelor la data

intrării în vigoare a legii noi sau cele care erau deja soluționate și au fost

ulterior atacate în termenul legal nu pot fi trimise secretariatului Comisiei

Centrale, ci rămân supuse controlului de temeinicie și/sau legalitate declanșat

în temeiul art. 24 (26) din Legea nr. 10/2001, adică al unei dispoziții legale

în vigoare la data emiterii lor.

Prin urmare, potrivit

probatoriului administrat în cauză, s-a constatat că reclamanta

este

îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 469 mp

teren, identică cu parcela 2341/20, precum și

pentru imobilul casă, situat pe parcela

2002, municipiul Vatra Dornei.

Totodată s-a conchis că, în lumina Legii nr. 10/2001, precum

și a dispozițiilor modificatoare ale Legii nr. 247/2005, Titlul VII este

competentă a se pronunța doar cu privire la îndreptățirea persoanei care a

formulat notificare la măsuri reparatorii pentru imobilele preluate abuziv și

care nu pot fi restituite în natură. De asemenea, au fost avute în vedere

prevederile art. 13 lit. a) din Titlul VII al Legii nr. 147/2005 privind

regimul stabilirii și plății despăgubirilor, precum si ale art. 1 alin. (1) din

Titlul VII.

Î

n consecință s-a

constatat că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin

echivalent

pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură, ce se vor stabili și

calcula în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a

despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Pentru aceste considerente s-a respins și cererea de

intervenție accesorie formulată de R.R., precum și cererea reclamantei intimate

privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat

recurs pârâtul

Municipiul Vatra Dornei,

prin primar, solicitând modificarea deciziei civile nr. 323

din 11

decembrie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, invocând faptul că, în

mod greșit, s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 657 mp teren,

deoarece s-au încălcat dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995,

precum și cele ale art. 37 din H.G. nr. 20/1996, pentru aprobarea Normelor

metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/199.

Pârâtul este nemulțumit și de faptul că s-a recunoscut

reclamantei dreptul la măsuri reparatorii pentru imobilul-casa, rară a se ține

cont că intimata-reclamantă, anterior, a primit despăgubiri în valoare de

40.000 lei, impunându-se ca măsurile reparatorii să excludă suma primită

anterior, actualizată cu indicele de inflație.

Deși recurentul pârât nu a indicat textual

motivul de recurs, Înalta Curte va

analiza

recursul prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

și va constata că recursul este fondat pentru considerentele

ce succed.

Conform prevederilor art. 314 C. proc. civ.,

Înalta Curte de Casație și

Justiție

hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea

atacată

numai în scopul aplicării corecte a legii, la împrejurări de fapt ce au fost pe

deplin stabilite.

În cauza de față, instanțele judecătorești nu

au stabilit pe deplin situația de fapt.

Astfel este de observat, că pentru suprafața de

1126 mp, p.f. 2341/1, contestată, nu s-a efectuat individualizarea și nici nu

s-a stabilit dacă este o suprafață liberă sau se află construcții pe ea și ce

destinații au aceste eventuale construcții.

Ca urmare, față de prevederile legale incidente

și de probele administrate reiese că, în cauză, nu a fost stabilită pe deplin

situația de fapt și că instanțele nu au dat eficiență dispozițiilor art. 129

alin. (5) C. proc. civ., impunându-se casarea hotărârii atacate și trimiterea

cauzei pentru rejudecare.

Cu ocazia rejudecării, instanța de trimitere va

completa probatoriului prin efectuarea unei expertize tehnice imobiliare care

să individualizeze cu vecinătăți și schiță suprafața de 1126 mp, p.f.2341/1, să

stabilească dacă terenul a cărei restituire se cere este liber de construcții,

iar în caz negativ, să se stabilească destinația construcției și deținătorul.

Se va stabili, totodată, dacă suprafața de 1126 mp este aferentă unei

construcții cu anexe, vândute.

Deci, după

completarea probatoriului, se va soluționa cererea reclamantei în

raport de situația de fapt stabilită și de prevederile legale incidente

în speță.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va casa

hotărârile pronunțate în cauză și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare

în fond la Tribunalul Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D

E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul

Vatra Dornei, prin primar, împotriva deciziei nr. 323 din 11 decembrie 2007 a

Curții de Apel Suceava, secția civilă.

Casează decizia atacată precum și sentința nr.

1118 din 8 decembrie 2005 a Tribunalul Suceava, secția civilă.

Trimite cauza spre

rejudecare aceluiași tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie

2009.