ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 58/2006

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

La 23 august 2004, reclamanții P.K.,

P.K.M. și P.A., prin împuternicit I.S.G., au chemat în judecată pe pârâtul

Municipiul Vatra Dornei, prin primar, solicitând anularea Dispoziției nr. 888

din 7 iulie 2004 și obligarea acestuia la recunoașterea dreptului lor de

proprietate asupra cotei părți de 1/8 din imobilul situat în Vatra Dornei, și

restituirea ei.

Ulterior, respectiv la 5 octombrie

2004, reclamanții au solicitat să fie recunoscuți ca persoane îndreptățite la

măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001 și să primească diferența dintre

despăgubirea acordată proprietarului și valoarea reală a imobilului (care

include și anexele preluate fără titlu), actualizată cu indicele de inflație.

În motivarea acțiunii (al cărei

temei juridic nu a fost indicat) și precizările ulterioare, reclamanții au

susținut că:

- în anul 1987, consecutiv aprobării

plecării definitive din țară, cota indiviză de 1/8 din imobilul menționat,

proprietatea lui P.A.G., antecesorul lor, a fost preluată de stat, conform

Decretului nr. 223/1974;

- această preluare s-a realizat

diferențiat, respectiv cu plată în privința construcției (10.000 lei

despăgubiri) și gratuit pentru terenul aferent;

- la stabilirea despăgubirilor

acordate proprietarului s-a avut în vedere exclusiv casa, fără anexe;

- în anul 1988, cota preluată de

stat, precum și anexele, au fost vândute unui chiriaș cu prețul de 21.520 lei;

- prin dispoziția atacată, pârâtul a

respins notificarea formulată de ei potrivit Legii nr. 10/2001, pe considerentul

că preluarea cotei indivize de 1/8 a defunctului P.A.G. nu a fost abuzivă.

Tribunalul Suceava, secția civilă,

prin sentința nr. 1047 din 16 noiembrie 2004, a respins acțiunea, ca nefondată,

reținând că:

- reclamanții sunt moștenitorii

defunctului P.A.G., care era proprietarul cotei indivize de 3/24 (1/8) din

imobilul (construcție și teren) situat în Vatra Dornei;

- această cotă a fost preluată de

stat, cu plata unei despăgubiri de 10.000 lei, consecutiv aprobării cererii

defunctului, de plecare definitivă din țară;

- terenul aferent cotei defunctului

a trecut în proprietatea statului fără plată;

- Judecătoria Câmpulung Moldovenesc,

prin sentința civilă nr. 827/1988, definitivă, pronunțată într-un proces de

ieșire din indiviziune, a atribuit lui P.C. cota preluată de stat, care a

primit 21.520 lei sultă;

- ulterior, s-a emis un titlu de

proprietate, conform Legii nr. 18/1991, în privința terenului aferent

construcției, corespunzător cotelor stabilite de Judecătoria Câmpulung

Moldovenesc prin sentința civilă nr. 827/1988.

Curtea de Apel Suceava, secția

civilă, prin decizia nr. 597 din 14 iunie 2005, a respins apelul declarat de

reclamanți, cu motivarea că:

- potrivit art. 1 pct. 1.4 lit. B)

teza a II-a din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, preluarea

de către stat a imobilelor persoanelor care au făcut cerere de plecare

definitivă din țară nu este considerată abuzivă.

- suprafața de 68 mp, teren aferent

cotei de 1/8 preluată de stat, pentru care s-a emis deja titlu de proprietate în

favoarea dobânditorului construcției, nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001.

Reclamanții au declarat recurs, prin

care au solicitat modificarea ultimei hotărâri, în sensul admiterii apelului,

cu schimbarea sentinței și admiterea acțiunii.

În motivarea recursului întemeiat pe

art. 304 pct. 7-10 C. proc. civ., reclamanții au susținut că:

- preluarea imobilelor de către stat

conform Decretului nr. 223/1974 era abuzivă deoarece, obligația de a înstrăina,

impusă celui care urma să părăsească definitiv țara, încălca regimul

constituțional al ocrotirii proprietății personale și crea discriminări între

cetățenii români după criteriul stabilirii domiciliului;

- interpretarea propusă prin Normele

metodologice este contrară Legii nr. 10/2001;

- tribunalul și curtea de apel nu

s-au pronunțat asupra criticii referitoare la anexele clădirii, care, fără a fi

evaluate la data preluării și menționate în decizia subsecventă, au fost

ulterior înstrăinate unor terți;

- prin înlăturarea lor de la

beneficiul Legii nr. 10/2001, instanțele de fond și apel au asigurat o

îmbogățire injustă statului, care a încasat la vânzare un preț mai mare decât

despăgubirea acordată defunctului.

Primele două critici sunt fondate

deoarece Decretul nr. 223/1974 era contrar Constituției din 1965, Codului civil

și tratatelor internaționale ratificate de România, astfel că preluările unor

imobile de către stat în temeiul acestui act normativ au fost evident abuzive.

Recurenții au cerut însă restituirea

în natură a cotei preluate abuziv de stat și înstrăinată ulterior în urma unui

proces de ieșire din indiviziune.

Această solicitare nu poate fi

acceptată atâta timp cât reclamanții nu au pretins și nici nu au dovedit reaua

credință a dobânditorului cotei antecesorului lor.

Următoarea critică este nefondată

deoarece din actele depuse la dosar rezultă că la stabilirea despăgubirilor

acordate defunctului P.A.G. și preluarea cotei acestuia au fost avute în vedere

și anexele clădirii.

Ultima critică este fondată dar

lipsită de relevanță în raport de obiectul cererii reclamanților.

Așa fiind, conform art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanții P.K., P.K.M. și P.A. împotriva deciziei nr. 597 din 14

iunie 2005 a Curții de Apel Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 5 ianuarie 2006.