ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 222/2006

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 13 septembrie 2004, reclamantul C.E. a chemat în judecată Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând obligarea pârâtului la actualizarea corectă a pensiei de serviciu, potrivit dispozițiilor legale aplicabile și deciziei nr. 752 din 26 februarie 2002, a Curții Supreme de Justiție și să comunice Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, noul cuantum al pensiei de serviciu, pentru a proceda la plata diferențelor cuvenite pe perioada 1 aprilie 2001 - la zi. Pârâtul, în temeiul art. 60-63 C. proc. civ., a solicitat chemarea în garanție a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 3463 din 20 decembrie 2004, a respins excepțiile necompetenței materiale și a prescripției dreptului la acțiune, invocate de pârât, precum și acțiunea reclamantului și cererea de chemare în garanție formulată de pârât. Prin decizia nr. 5314 din 4 noiembrie 2005, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost admis recursul declarat de C.E.

împotriva sentinței civile nr. 3463/2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și s-a admis acțiunea, în sensul că pârâții au fost obligați să recunoască reclamantului, dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, la datele de 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2002, prin includerea în baza de calcul, a adaosului pentru vechime în magistratură de 20%, calculată asupra indemnizației lunare de bază majorate și să procedeze la actualizarea corectă a pensiei de serviciu, în sensul menționat. Împotriva acestei decizii, la data de 21 noiembrie 2005, reclamantul-recurent a formulat contestație în anulare, în baza prevederilor art. 318 alin. (1) C. proc. civ., arătând că instanța a omis din greșeală să analizeze motivul de recurs referitor la aplicarea sporului de 15% pentru condiții deosebite de muncă.

Verificând cauza, Curtea constată că este întemeiată cererea contestatorului. Într-adevăr, instanța de recurs a omis din greșeală să cerceteze motivul de recurs referitor la neluarea în calcul, pentru actualizarea pensiei de serviciu a fostului magistrat, a sporului de 15% stabilit deja prin sentința civilă nr. 329/2004, a Tribunalului București, irevocabilă. Se constată că prin acțiune, reclamantul a solicitat ca Ministerul Public să aplice corect procentele de 20%, pentru vechime în magistratură și de 15%, pentru condiții deosebite de muncă și nu să fie luat în considerare cuantumul valoric de la data de 1 noiembrie 2000. Același lucru l-a solicitat petentul și în motivele de recurs, însă Curtea a omis din eroare să se pronunțe asupra sporului de 15% mai sus precizat.

Drept urmare, fiind întrunite cerințele art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va admite contestația în anulare, va desființa decizia instanței de recurs și rejudecând recursul formulat de C.E. împotriva sentinței civile nr. 3463 din 20 decembrie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, îl va admite. Sentința atacată va fi modificată și acțiunea reclamantului va fi admisă în totalitate. Ministerul Public va fi obligat să recunoască reclamantului, dreptul la actualizarea pensiei de serviciu de la datele de 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2002, prin includerea în baza de calcul, a adaosului de 20% pentru vechime în magistratură și a sporului de 15% pentru condiții deosebite de muncă, astfel cum s-a stabilit irevocabil prin sentința civilă nr. 329/2004, a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă, procente care se vor calcula asupra indemnizației de bază majorate.

De asemenea, Ministerul Public va fi obligat să comunice Casei Naționale de Pensii, cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit, pentru plata pensiei cuvenite pentru perioada 1 aprilie 2001 - la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite contestația în anulare formulată de C.E. împotriva deciziei civile nr. 5314 din 4 noiembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Desființează decizia atacată, admite recursul formulat de C.E., modifică sentința civilă nr. 3463 din 20 decembrie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul C.E. Obligă pe pârât să-i recunoască reclamantului, dreptul la actualizarea pensiei de serviciu la datele de 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2002, prin includerea în baza de calcul, a adaosului pentru vechime în magistratură de 20% și a sporului de 15% pentru condiții deosebite de muncă, procente calculate asupra indemnizației lunare de bază majorate.

Obliga Ministerul Public să comunice Casei Naționale de Pensii, cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit, pentru plata pensiei cuvenite pe perioada 1 aprilie 2001 - la zi. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2006.