ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5314/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Judecătoria Roșiorii de Vede, prin

sentința civilă nr. 2575 din 18 noiembrie 2003, a admis în parte acțiunea

formulată de reclamantul A.A. împotriva pârâților A.P. și A.F. și drept

consecință:

- a stabilit hotarul despărțitor

dintre proprietățile părților între punctele B-C, marcat cu roșu în care pe

schița anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul V.I.,

în varianta inițială;

- a respins capătul de cerere

privind revendicarea de către reclamant a suprafeței de 35 mp;

- i-a obligat pe pârâți să-i

plătească reclamantului, reprezentat convențional prin A.G., suma de 2.174.000

lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

S-a reținut că:

- reclamantul este proprietar al

unei suprafețe de 870 mp, teren situat în intravilanul comunei Peretu,

învecinându-se pe latura de est cu terenul proprietatea pârâților, de 900 mp;

- cele două proprietăți au format în

trecut o singură curte, iar în toamna anului 2001, pârâții au amplasat, fără

acordul reclamantului, un gard din plasă de sârmă, pe o distanță de 27,5 m,

pornind de la drumul comunal (latura de nord);

- deoarece între cele două

proprietăți nu a existat hotar, iar gardul nu s-a realizat pe toată lungimea

lor (15,69 m), expertul nu a putut determina suprafața eventual acaparată de

pârâți, astfel că acest capăt de cerere (revendicare a 35 mp), va fi respins;

- măsurătorile efectuate de expert

au evidențiat că nici una din schițele anexă la titlurile de proprietate ale

părților nu corespund situației din teren, înregistrându-se la ambele

proprietăți un minus de 40,49 mp;

- în varianta inițială (acceptată de

reclamant) a schiței la raportul de expertiză, expertul a propus stabilirea

liniei de hotar în așa fel încât ambele proprietăți să suporte în mod egal

minusul de 40,49 mp, suprafață trecută în actele de proprietate, reducându-se

în consecință cu câte 20,24 mp;

- o altă variantă, acceptată de

pârâți, respectă dreptul de proprietate al acestora pentru întreaga suprafață

de 900 mp;

- alegerea variantei inițiale este

determinată de împrejurarea că titlul de proprietate al reclamantului are o

dată anterioară titlului pârâților, precum și de principiul echității.

Curtea de Apel București, secția a

IV-a civilă, prin decizia nr. 876 din 11 mai 2004 a respins ca nefondat apelul

declarat de pârâți, cu motivarea că:

- deoarece reclamantul nu a făcut

dovada că pârâții i-ar fi acaparat vreo suprafață, instanța de fond nu putea

admite capătul de cerere privitor la revendicare și să-i acorde 12,90 mp de

teren, cât s-a stabilit de expert că ocupă în plus A.P. și A.F.;

- acțiunea în grănițuire are drept finalitate

stabilirea prin semne exterioare de hotar a întinderii fondurilor de

vecinătate;

- prima instanță a respectat acest

cadru legal, ținând seama și de împrejurarea că suprafața reală a ambelor

fonduri este mai mică decât suprafețele trecute în titlurile de proprietate;

- în atare situație, operațiunea de

stabilire a liniei de hotar presupune și ajustarea reciprocă a suprafețelor din

actele de proprietate;

- o asemenea ajustare va transforma

acțiunea de grănițuire într-o acțiune în revendicare deoarece diminuarea

suprafețelor trecute în acțiune nu s-a făcut în folosul reclamantului, ci este

o consecință a situației în teren;

- în speță nu se pune problema comparării

titlurilor de proprietate atâta timp cât nu există nici o porțiune de teren pe

care ele să se suprapună;

- împrejurarea că pe latura dinspre

stradă părțile au ridicat garduri separate, delimitate printr-o țeavă metalică,

nu justifică trasarea hotarului din acest punct, contestat de reclamant;

- varianta solicitată de apelanți nu

ține seama de minusul de suprafață din titlurile de proprietate și ar duce la

întregirea suprafeței lor cu o porțiune din terenul părții adverse.

Pârâții au declarat recurs prin care

au susținut că ambele hotărâri sunt greșite deoarece încalcă prevederile art. 480

C. civ. și art. 584 C. civ. și conțin dispoziții contrare, iar instanțele au

acordat mai mult decât s-a cerut.

În dezvoltarea motivelor de recurs,

întemeiat pe art. 304 pct. 6, 7 și 9 C. proc. civ., recurenții au arătat că:

- instanțele de fond și apel au

respins capătul de cerere privitor la revendicare dar practic le-au luat 37,94

mp, față de 35 mp solicitați de reclamant și astfel, le-au diminuat suprafața

de 911 mp trecută în actul de proprietate (și recunoscuți de adversar) la

879,76 mp;

- în justificarea soluției, instanța

de fond a reținut că titlul de proprietate al reclamantului este preferabil

titlului lor de proprietate, în timp ce instanța de apel a considerat că

realitatea faptică impune ajustarea reciprocă a suprafețelor trecute în aceste

titluri;

- o asemenea „ajustare” încalcă însă

art. 480 C. civ. și art. 584 C. civ., instanțele nefiind investite cu o cerere

de anulare sau constatare a nulității titlurilor de proprietate.

Criticile sunt nefondate deoarece:

- nu s-a acordat mai mult decât s-a

cerut și nici nu s-a aplicat greșit legea atâta timp cât instanțele au respins

capătul de cerere privitor la revendicare, iar diminuarea suprafețelor de teren

trecute în titlurile de proprietate reprezintă consecința măsurătorilor

efectuate pentru stabilirea liniei de hotar și verificarea pretinsei acaparări

a 35 mp, este determinată ca realitate faptică și afectează în mod egal toate

părțile implicate;

- motivarea deciziei instanței de

apel diferă oarecum pe motivarea sentinței dar nu este contradictorie și nu

contrazice dispozitivul.

Așa fiind, conform art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâții A.P.

și A.F. împotriva deciziei nr. 826 din 11 mai 2004 a Curții de Apel București,

secția a IV-a civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2005.