ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3546/2007

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 153 din 1

martie 2006 pronunțată de Tribunalul Alba, a fost respinsă acțiunea civilă

formulată de reclamantul D.C. împotriva Consiliul Local Roșia Montană.

S-a reținut că analizând acțiunea

prin prisma Legii minelor nr. 257/1927 precum și a Regulamentului de aplicare a

acestei legi, cuxa reprezintă un titlu de valoare, respectiv o participațiune

la asociațiile miniere de exploatare auriferă existente în zona Munților

Apuseni.

Aceste asociații de exploatare

concesionau exploatări miniere mici și funcționau ca o societate comercială,

concesionarea putând înceta prin neplata taxei de concesiune sau în orice altă

situație.

Or, în conținutul Legii nr. 10/2001

nu se regăsește posibilitatea restituirii sau stabilirii de despăgubiri pentru titlurile

de valoare existente la asociații ce funcționau ca urmare a unei concesiuni

acordate de stat.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel reclamantul D.C. criticând-o pe motiv că deține un drept de

proprietate asupra cuxelor, moștenit de la antecesorii săi care au devenit

proprietari asupra terenurilor denumite cuxe și a probat acest lucru.

Curtea de Apel Alba-Iulia, secția

civilă, prin decizia nr. 355/A din 17 noiembrie 2006 a respins ca nefondat

apelul declarat de reclamantul

D.C. cu motivarea că, instanța de fond, a făcut o corectă

aplicare a legii la situația de fapt întrucât titlurile de cuxă reprezintă

bunuri mobile constând din acțiuni, valori ce nu-și găsesc reglementarea în

prevederile Legii nr. 10/2001.

Împotriva menționatei decizii a declarat

recurs reclamantul D.C. invocând cazurile prevăzute de art. 304 pct. 7,8 și 9

C. proc. civ., susținând, în esență, următoarele:

- interpretând greșit actul juridic

dedus judecății, instanța de fond s-a rezumat la a motiva că aceste cuxe

reprezintă titluri de valoare, respectiv participațiuni la asociațiile miniere

de exploatare auriferă, existente în zona Munților Apuseni, fără a motiva legal

și temeinic această susținere;

- titlurile de cuxă, reprezintă

certificarea faptului că acestea ca bunuri imobile se aflau în proprietatea

unei persoane, erau în circuitul civil iar proprietarul exercita toate

atribuțiile dreptului de proprietate;

- cuxele nu au fost niciodată

concesionate sau închiriate unei alte asociații de exploatare minieră, fiind

preluate în mod abuziv în anul 1950.

Recursul nu este întemeiat.

Din cuprinsul

Legii pentru exploatarea minelor din 28 martie 1929 și a Regulamentului pentru

aplicarea art. 264 din Legea minelor, rezultă următoarele:

- asociațiunile de exploatare

minieră, la care participarea la averea asociațiunii era constituită prin părți

(cuxe) existente la data promulgării Legii minelor, puteau să funcționeze în

condițiile în care au fost constituite;

- cuxa, conferea titularului său

dreptul de a participa la averea indivizibilă a asociației, neavând o valoare

prestabilită, cu caracter mobiliar;

- asociatul avea dreptul să

participe la veniturile asociației proporțional cu numărul cuxelor pe care le

posedă și în aceiași proporție era obligat să contribuie la cheltuielile

asociației;

- asociatul răspundea pentru

datoriile asociației numai cu cuxa sa.

Art. 1 din Legea minelor din anul

1929 prevedea că „resursele minerale situate pe teritoriul țării și în subsolul

țării, al platoului continental (...) fac obiectul exclusiv al proprietății

publice și aparțin statului român”.

Potrivit art. 4 din aceiași lege

„dreptul de a valorifica substanțele minerale care aparțin statului, se

exercită de el, fie direct, fie transmițându-l particularilor după normele și

condițiile prevăzute de lege”.

Ca urmare, exploatarea minelor se

putea face și de particulari pe baza concesiunii acordate de stat

proprietarilor de cuxe.

Concesionarul în temeiul

contractului de concesiune putea exploata și valorifica substanțele minerale,

având doar posesia și folosința bunului, dreptul de proprietate aparținând

concedentului (statului).

În raport cu dispozițiile art. 3 din

Legea nr. 10/2001, republicată, care stabilesc că sunt îndreptățite la măsuri

reparatorii, persoanele fizice sau persoanele juridice proprietari ai imobilelor

la data preluării în mod abuziv a acestora, se desprinde concluzia că dreptul

de exploatare temporară a unui bun (concesiunea) nu formează obiect de

reglementare al Legii nr. 10/2001.

Faptul că titlurile de cuxe au un

caracter exclusiv mobiliar, neputând deveni imobile prin încorporațiune, nu pot

fi asimilate dreptului acționarilor/ asociațiilor de persoane juridice

proprietare ale imobilelor și activelor la data preluării în mod abuziv a

acestora, nefiind incidente prevederile Legii nr. 10/2001.

Pentru considerentele expuse, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul

declarat de

D.C.

împotriva deciziei

nr. 355/A din 17 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel

Alba-Iulia, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de D.C.

împotriva deciziei nr. 355/A din 17 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel

Alba-Iulia, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 mai 2007.