ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3546/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 153 din 1 martie 2006 pronunțată de Tribunalul Alba, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul D.C. împotriva Consiliul Local Roșia Montană. S-a reținut că analizând acțiunea prin prisma Legii minelor nr. 257/1927 precum și a Regulamentului de aplicare a acestei legi, cuxa reprezintă un titlu de valoare, respectiv o participațiune la asociațiile miniere de exploatare auriferă existente în zona Munților Apuseni. Aceste asociații de exploatare concesionau exploatări miniere mici și funcționau ca o societate comercială, concesionarea putând înceta prin neplata taxei de concesiune sau în orice altă situație.

Or, în conținutul Legii nr. 10/2001 nu se regăsește posibilitatea restituirii sau stabilirii de despăgubiri pentru titlurile de valoare existente la asociații ce funcționau ca urmare a unei concesiuni acordate de stat. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul D.C. criticând-o pe motiv că deține un drept de proprietate asupra cuxelor, moștenit de la antecesorii săi care au devenit proprietari asupra terenurilor denumite cuxe și a probat acest lucru. Curtea de Apel Alba-Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 355/A din 17 noiembrie 2006 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul D.C. cu motivarea că, instanța de fond, a făcut o corectă aplicare a legii la situația de fapt întrucât titlurile de cuxă reprezintă bunuri mobile constând din acțiuni, valori ce nu-și găsesc reglementarea în prevederile Legii nr. 10/2001.

Împotriva menționatei decizii a declarat recurs reclamantul D.C. invocând cazurile prevăzute de art. 304 pct. 7,8 și 9 C. proc. civ., susținând, în esență, următoarele: - interpretând greșit actul juridic dedus judecății, instanța de fond s-a rezumat la a motiva că aceste cuxe reprezintă titluri de valoare, respectiv participațiuni la asociațiile miniere de exploatare auriferă, existente în zona Munților Apuseni, fără a motiva legal și temeinic această susținere; - titlurile de cuxă, reprezintă certificarea faptului că acestea ca bunuri imobile se aflau în proprietatea unei persoane, erau în circuitul civil iar proprietarul exercita toate atribuțiile dreptului de proprietate; - cuxele nu au fost niciodată concesionate sau închiriate unei alte asociații de exploatare minieră, fiind preluate în mod abuziv în anul 1950. Recursul nu este întemeiat.

Din cuprinsul Legii pentru exploatarea minelor din 28 martie 1929 și a Regulamentului pentru aplicarea art. 264 din Legea minelor, rezultă următoarele: - asociațiunile de exploatare minieră, la care participarea la averea asociațiunii era constituită prin părți (cuxe) existente la data promulgării Legii minelor, puteau să funcționeze în condițiile în care au fost constituite; - cuxa, conferea titularului său dreptul de a participa la averea indivizibilă a asociației, neavând o valoare prestabilită, cu caracter mobiliar; - asociatul avea dreptul să participe la veniturile asociației proporțional cu numărul cuxelor pe care le posedă și în aceiași proporție era obligat să contribuie la cheltuielile asociației; - asociatul răspundea pentru datoriile asociației numai cu cuxa sa.

Art. 1 din Legea minelor din anul 1929 prevedea că „resursele minerale situate pe teritoriul țării și în subsolul țării, al platoului continental (...) fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român”. Potrivit art. 4 din aceiași lege „dreptul de a valorifica substanțele minerale care aparțin statului, se exercită de el, fie direct, fie transmițându-l particularilor după normele și condițiile prevăzute de lege”. Ca urmare, exploatarea minelor se putea face și de particulari pe baza concesiunii acordate de stat proprietarilor de cuxe. Concesionarul în temeiul contractului de concesiune putea exploata și valorifica substanțele minerale, având doar posesia și folosința bunului, dreptul de proprietate aparținând concedentului (statului).

În raport cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, care stabilesc că sunt îndreptățite la măsuri reparatorii, persoanele fizice sau persoanele juridice proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, se desprinde concluzia că dreptul de exploatare temporară a unui bun (concesiunea) nu formează obiect de reglementare al Legii nr. 10/2001. Faptul că titlurile de cuxe au un caracter exclusiv mobiliar, neputând deveni imobile prin încorporațiune, nu pot fi asimilate dreptului acționarilor/ asociațiilor de persoane juridice proprietare ale imobilelor și activelor la data preluării în mod abuziv a acestora, nefiind incidente prevederile Legii nr. 10/2001. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de D.C. împotriva deciziei nr. 355/A din 17 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de D.C. împotriva deciziei nr. 355/A din 17 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 mai 2007.