ÎCCJ, decizie (scj.ro #81974)

Cerere de restituire a părților de participare (cuxele) la asociațiile miniere formulată în baza Legii nr. 10/2001. Cuprins pe materii. Drept civil. Drept de proprietate. Cerere de restituire a părților de participare (cuxele) formulată în baza Legii nr. 10/2001. Inadmisibilitate. Index alfabetic . Drept civil. - Cerere de restituire - părți de participare (cuxele). Legea nr. 10/2001: art. 3 În raport cu prevederile art.3 din Legea nr.10/2001, republicată, care stabilesc că sunt îndreptățite la măsuri reparatorii, persoanele fizice sau persoanele juridice proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, se desprinde concluzia că dreptul de exploatare, temporară, a unui bun (concesiunea) nu formează obiect de reglementare al Legii nr.10/2001.

Ca atare, titlurile de cuxe care au avut un caracter exclusiv mobiliar, neputând deveni imobile prin încorporațiune, nu pot fi asimilate dreptului acționarilor/asociaților ca persoane juridice proprietari ai imobilelor și activelor la data preluării în mod abuziv a acestora, nefiind incidente prevederile Legii nr.10/2001 . Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 3543 din 3 mai 2007. La 5 ianuarie 2006 reclamanții G. M.E., G.P.I. și C.I.A. în contradictoriu cu pârâții C.N.C.A.F. „Minvest” S.A. Deva – Filiala Roșiamin S.A. - Roșia Montană și Primarul comunei Roșia Montană, au solicitat Tribunalului Alba să dispună anularea dispoziției nr.155 din 21 noiembrie 2005 emisă de C.N.C.A.F.

„Minvest” Deva – Filiala Roșiamin S.A., Roșia Montană, restituirea în natură a imobilului șteancă cu șteampuri cu 12 săgeți cu motor și a terenului în suprafață de 145 stânjeni înscris în C.F. 1753 Roșia Montană și acordarea de despăgubiri pentru 50/100 părți din cuxa nr.II a Asociației Miniere „Sf. Treime Razna”, respectiv pentru cuxa nr.III a Asociației Miniere „Trei Crai” din comuna Roșia Montană. În motivarea acțiunii reclamanții au arătat, că sunt moștenitorii legali ai antecesorilor imobilelor revendicate G.P. și A. și ai lui G. P. al lui P. Prin sentința civilă nr.183 din 8 martie 2006 pronunțată de Tribunalul Alba –Secția civilă, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanți ca nefondată, instanța reținând, în esență, că reclamanții nu au făcut dovada preluării abuzive a instalațiilor de exploatare minieră aflate în proprietatea antecesorilor și nici dacă acestea nu au fost casate, înlocuite sau distruse.

În ceea ce privește titlurile de cuxe, potrivit Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art.264 din Legea minelor din 18 martie 1929, cuxele, nu confereau titularului un drept de proprietate asupra exploatării, ci doar dreptul de a participa la averea asociației, cuxa fiind definită un titlu cu valoare nedefinită cu caracter mobiliar. Cuxa, reprezintă participațiunea titularului la beneficiile asociației constituite pe cuxe (participațiuni). Potrivit Legii minelor din 1929, asociațiile constituite pe cuxe, concesionau dreptul de a efectua mici exploatări miniere aurifere, nefiind proprietară asupra minelor, ci doar având un drept de concesiune pentru 50 de ani. În condițiile în care asociațiile constituite anterior anului 1929 dar menținute prin Legea minelor și-au încetat activitatea, titlurile de cuxă și-au pierdut valoarea, fără a fi preluate de Statul Român, nefiind reglementate prin Legea nr.10/2001.

Împotriva acestei hotărâri reclamanții au declarat apel criticând-o întrucât au făcut dovada naționalizării bunurilor asupra cărora poartă prezentul proces, astfel încât în mod greșit, instanța de fond, a considerat că nu există suficiente probe care să ateste acest fapt. Curtea de Apel Alba Iulia – Secția civilă, prin decizia nr.354/A din 17 noiembrie 2006, a respins ca nefondat apelul reclamanților. Pentru a decide astfel, curtea a reținut, că din interpretarea dispozițiilor art.6 alin.2 din Legea nr.10/2001, reiese că bunurile mobile devenite imobile prin destinație, cum sunt și instalațiile de prelucrare a minereurilor (șteampuri) și care sunt încorporate în terenuri nu le sunt aplicabile prevederile art.2 lit.a, referitoare la imobilele preluate abuziv prin Legea nr.119/1948.

Legiuitorul a înțeles să acorde măsuri reparatorii în ipoteza doar dacă aceste bunuri mai există în materialitatea lor, nu și pentru cazul în care acestea au fost înlocuite, casate ori distruse. Din C.F. nr. 1753 Roșia Montană, rezultă că terenul în litigiu nu a trecut în proprietatea statului, antecesorii apelanților fiind proprietari tabulari. A mai reținut instanța de apel, că în condițiile în care Primăria Roșia Montană s-a pronunțat asupra notificării prin dispoziția nr.179/2003, nu se mai impune trimiterea notificării aceleiași instanțe. Referitor la titlurile de cuxă pentru care reclamanții au solicitat despăgubiri în temeiul Legii nr.10/2001, curtea, a apreciat că pentru aceste titluri Legea nr.10/2001 nu prevede măsuri reparatorii.

Împotriva deciziei dată în apel, prin care s-a păstrat sentința primei instanțe, au declarat recurs reclamanții susținând în esență următoarele: -intimata Primăria Roșia Montană, nu s-a pronunțat cu privire la terenul identificat în C.F. nr.1753, Roșia Montană, nr.top 960 în suprafață de 522 mp, teren care împreună cu șteampurile de 12 săgeți au fost preluate în mod abuziv la data naționalizării; -drepturile și obligațiile titularului de cuxă sunt stabilite de Capitolul IV din „Regulamentul special pentru micile exploatări miniere din Munții Apuseni și din Regiunea Baia Mare” promulgat prin Înaltul Decret Regal nr.3207 din 14 noiembrie 1927 și nu de Legea minelor din 28 martie 1929, așa cum a reținut în mod greșit atât instanța de fond, cât și cea de apel; -deținătorii certificatelor de cuxă pot fi asimilați cu deținătorii acțiunilor nominative sau la purtător, având calitatea de asociat/acționar la o asociație minieră.

Pentru aceste considerente, recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate iar pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Recursul este nefondat. Conform art.6 alin.1 din Legea nr.10/2001, modificat prin Titlul I, art.I, pct.10 din Legea nr.247/2005, „prin imobile în sensul prezentei legi, se înțeleg terenurile, cu sau fără construcții cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcții”. Obținerea de măsuri reparatorii pentru aceste bunuri este condiționată conform art.6 alin.2 din Legea nr.10/2001, de existența lor fizică, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.

În speță, șteampurile miniere nu mai există fizic, fapt ce rezultă și din notificarea formulată de către recurenți adresată Prefecturii județului Alba, astfel încât corect instanța de fond cât și cea de apel a constatat că nu sunt aplicabile dispozițiile art.6 alin.(2) din Legea nr.10/2001.

În ceea ce privește cuxele miniere, din cuprinsul Legii pentru exploatarea minelor din 28 martie 1929 și a Regulamentului pentru aplicarea art.264 rezultă următoarele: -asociațiunile de exploatare minieră, la care participarea la averea asociațiunii era constituită prin părți (cuxe) existente la data promulgării Legii minelor, puteau să funcționeze în condițiile în care au fost constituite; -cuxa conferă titularului său dreptul de a participa la averea indivizibilă a asociației, și nu avea o valoare definită (prestabilită) cu caracter mobiliar; -asociatul avea dreptul să participe la veniturile asociației proporțional cu numărul acțiunilor pe care le poseda și în aceeași proporție era obligat să contribuie la cheltuielile asociației; -asociatul răspundea pentru datoriile asociației numai cu cuxa sa.

Art.1 din Legea minelor din anul 1929 prevedea că „resursele minerale situate pe teritoriul țării și în subsolul țării și al platoului continental (...) fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român”. Conform art.4 din Legea pentru exploatarea minelor din anul 1929 „dreptul de a valorifica substanțele minerale care aparțin Statului, se exercită de el, fie direct, fie transmițându-l particularilor după normele și condițiunile prezentei legi”. Așadar, exploatarea minelor se putea face și de către particulari pe baza concesiunii acordate de stat proprietarilor de cuxe. Concesionarul în temeiul contractului de concesiune putea exploata și valorifica substanțele minerale, având doar posesia și folosința bunului, dreptul de proprietate aparținând concedentului (statului).

În raport cu prevederile art.3 din Legea nr.10/2001, republicată, care stabilesc că sunt îndreptățite la măsuri reparatorii, persoanele fizice sau persoanele juridice proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, se desprinde concluzia că dreptul de exploatare, temporară, a unui bun (concesiunea) nu formează obiect de reglementare al Legii nr.10/2001. Faptul că titlurile de cuxe au avut un caracter exclusiv mobiliar, neputând deveni imobile prin încorporațiune, nu pot fi asimilate dreptului acționarilor/asociaților ca persoane juridice proprietari ai imobilelor și activelor la data preluării în mod abuziv a acestora, nefiind incidente prevederile Legii nr.10/2001. Pentru considerentele expuse, recursul a fost respins ca nefondat.