ÎCCJ, decizie (scj.ro #81974)

Cerere de restituire a părților de participare

(cuxele) la asociațiile miniere formulată în baza Legii nr. 10/2001.

Cuprins pe materii.

Drept civil. Drept de proprietate. Cerere de restituire

a părților de participare (cuxele)

formulată în baza

Legii nr. 10/2001. Inadmisibilitate.

Index alfabetic

.

Drept civil.

-

Cerere de restituire

-

părți de participare (cuxele).

Legea nr. 10/2001: art.

3

În raport cu prevederile art.3 din Legea nr.10/2001,

republicată, care stabilesc că sunt îndreptățite la

măsuri reparatorii, persoanele fizice sau persoanele juridice proprietari

ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, se desprinde

concluzia că  dreptul de exploatare, temporară, a unui bun

(concesiunea) nu formează obiect de reglementare al Legii nr.10/2001.

Ca atare, titlurile de cuxe care au avut un caracter

exclusiv mobiliar, neputând deveni imobile prin încorporațiune, nu pot fi

asimilate dreptului acționarilor/asociaților ca persoane juridice

proprietari ai imobilelor și activelor la data preluării în mod

abuziv a acestora, nefiind incidente prevederile Legii nr.10/2001

.

Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate

intelectuală, decizia nr. 3543 din 3 mai 2007.

La 5 ianuarie 2006 reclamanții G. M.E., G.P.I.

și C.I.A. în contradictoriu cu pârâții C.N.C.A.F. „Minvest” S.A. Deva

– Filiala Roșiamin  S.A. - Roșia Montană și Primarul

comunei Roșia Montană, au solicitat Tribunalului Alba să

dispună anularea dispoziției nr.155 din 21 noiembrie 2005 emisă

de C.N.C.A.F. „Minvest” Deva – Filiala Roșiamin S.A., Roșia

Montană, restituirea în natură a imobilului șteancă cu

șteampuri cu 12 săgeți cu motor și a terenului în

suprafață de 145 stânjeni înscris în C.F. 1753 Roșia

Montană și acordarea de despăgubiri pentru 50/100 părți

din cuxa nr.II a Asociației Miniere „Sf. Treime Razna”, respectiv pentru

cuxa nr.III a Asociației Miniere „Trei Crai” din comuna Roșia

Montană.

În motivarea acțiunii reclamanții au

arătat, că sunt moștenitorii legali ai antecesorilor imobilelor

revendicate G.P. și A. și ai lui G. P. al lui P.

Prin sentința civilă nr.183 din 8 martie 2006

pronunțată de Tribunalul Alba –Secția civilă, a fost

respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanți ca

nefondată, instanța reținând, în esență,  că

reclamanții nu au făcut dovada preluării abuzive a

instalațiilor de exploatare minieră aflate în proprietatea

antecesorilor și nici dacă acestea nu au fost casate, înlocuite sau

distruse.

În ceea ce privește titlurile de cuxe, potrivit

Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art.264 din Legea minelor din 18

martie 1929, cuxele, nu confereau titularului un drept de proprietate asupra

exploatării, ci doar dreptul de a  participa la averea

asociației, cuxa fiind definită un titlu cu valoare nedefinită

cu caracter mobiliar.

Cuxa, reprezintă participațiunea titularului la

beneficiile asociației constituite pe cuxe (participațiuni).

Potrivit Legii minelor din 1929, asociațiile

constituite pe cuxe, concesionau dreptul de a efectua mici exploatări

miniere aurifere, nefiind proprietară asupra minelor, ci doar având un

drept de concesiune pentru 50 de ani.

În condițiile în care asociațiile constituite

anterior anului 1929 dar menținute prin Legea minelor și-au încetat

activitatea, titlurile de cuxă și-au pierdut valoarea, fără

a fi preluate de Statul Român, nefiind reglementate prin Legea nr.10/2001.

Împotriva acestei hotărâri reclamanții au

declarat apel criticând-o întrucât au făcut dovada

naționalizării bunurilor asupra cărora poartă prezentul

proces, astfel încât în mod greșit, instanța de fond, a considerat

că nu există suficiente probe care să ateste acest fapt.

Curtea de Apel Alba Iulia – Secția civilă, prin

decizia nr.354/A din 17 noiembrie 2006, a respins ca nefondat apelul

reclamanților.

Pentru a decide astfel, curtea a reținut, că

din interpretarea dispozițiilor art.6 alin.2 din Legea nr.10/2001, reiese

că bunurile mobile devenite imobile prin destinație, cum sunt și

instalațiile de prelucrare a minereurilor (șteampuri) și care

sunt încorporate în terenuri nu le sunt aplicabile prevederile art.2 lit.a,

referitoare  la imobilele preluate abuziv prin Legea nr.119/1948.

Legiuitorul a înțeles să acorde măsuri

reparatorii în ipoteza doar dacă aceste bunuri mai există în

materialitatea lor, nu și pentru cazul în care acestea au fost înlocuite,

casate ori distruse.

Din C.F. nr. 1753 Roșia Montană, rezultă

că terenul în litigiu nu a trecut în proprietatea statului, antecesorii

apelanților fiind proprietari tabulari.

A mai reținut instanța de apel, că în

condițiile în care Primăria Roșia Montană s-a

pronunțat asupra notificării prin dispoziția nr.179/2003, nu se

mai impune trimiterea notificării aceleiași instanțe.

Referitor la titlurile de cuxă pentru care

reclamanții au solicitat despăgubiri în temeiul Legii nr.10/2001,

curtea, a apreciat că pentru aceste titluri Legea nr.10/2001 nu prevede

măsuri reparatorii.

Împotriva  deciziei dată în apel, prin care s-a

păstrat sentința primei instanțe, au declarat recurs

reclamanții susținând în esență următoarele:

-intimata Primăria Roșia Montană, nu s-a

pronunțat cu privire la terenul identificat în C.F. nr.1753, Roșia

Montană, nr.top 960 în suprafață de 522 mp, teren care

împreună cu șteampurile de 12  săgeți au fost preluate

în mod abuziv la data naționalizării;

-drepturile și obligațiile titularului de

cuxă sunt stabilite de Capitolul IV din „Regulamentul special pentru

micile exploatări miniere din Munții Apuseni și din Regiunea

Baia Mare” promulgat prin Înaltul Decret Regal nr.3207 din 14 noiembrie 1927

și nu de Legea minelor din 28 martie 1929, așa cum a reținut în

mod greșit atât instanța de fond, cât și cea de apel;

-deținătorii certificatelor de cuxă pot fi

asimilați cu deținătorii acțiunilor nominative sau la

purtător, având calitatea de asociat/acționar la o asociație

minieră.

Pentru aceste considerente, recurenții au solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate iar pe fond, admiterea

acțiunii așa cum a fost formulată.

Recursul este nefondat.

Conform art.6 alin.1 din Legea nr.10/2001, modificat prin

Titlul I, art.I, pct.10 din Legea nr.247/2005, „prin imobile în sensul

prezentei legi, se înțeleg terenurile, cu sau fără

construcții cu oricare dintre destinațiile avute la data

preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile

prin încorporare în aceste construcții”.

Obținerea de măsuri reparatorii pentru aceste

bunuri este condiționată conform art.6 alin.2 din Legea nr.10/2001,

de existența lor fizică, în afară de cazul în care au fost

înlocuite, casate sau distruse.

În speță, șteampurile miniere nu mai

există fizic, fapt ce rezultă și din notificarea formulată

de către recurenți adresată Prefecturii județului Alba,

astfel încât corect instanța de fond cât și cea de apel a constatat că

nu sunt aplicabile dispozițiile art.6 alin.(2) din Legea nr.10/2001.

În ceea ce privește cuxele miniere, din cuprinsul

Legii pentru exploatarea minelor din 28 martie 1929 și a Regulamentului

pentru aplicarea art.264 rezultă următoarele:

-asociațiunile de exploatare minieră, la care

participarea la averea asociațiunii era constituită prin

părți (cuxe) existente la data promulgării Legii minelor, puteau

să funcționeze în condițiile în care au fost constituite;

-cuxa conferă titularului său dreptul de a

participa la averea indivizibilă a asociației, și nu avea o valoare

definită (prestabilită) cu caracter mobiliar;

-asociatul avea dreptul să participe la veniturile

asociației proporțional cu numărul acțiunilor pe care le

poseda și în aceeași proporție era obligat să contribuie la

cheltuielile asociației;

-asociatul răspundea pentru datoriile

asociației numai cu cuxa sa.

Art.1 din Legea minelor din anul 1929 prevedea că

„resursele minerale situate pe teritoriul țării și în subsolul

țării și al platoului continental (...) fac obiectul exclusiv al

proprietății publice și aparțin statului român”.

Conform art.4 din Legea pentru exploatarea minelor din

anul 1929 „dreptul de a valorifica substanțele minerale care aparțin

Statului, se exercită de el, fie direct, fie transmițându-l

particularilor după normele și condițiunile prezentei legi”.

Așadar, exploatarea minelor se putea face și de

către particulari pe baza concesiunii acordate de stat proprietarilor de

cuxe.

Concesionarul în temeiul contractului de concesiune putea

exploata și valorifica substanțele minerale, având doar posesia

și folosința bunului, dreptul de proprietate aparținând

concedentului (statului).

În raport cu prevederile art.3 din Legea nr.10/2001,

republicată, care stabilesc că sunt îndreptățite la

măsuri reparatorii, persoanele fizice sau persoanele juridice proprietari

ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, se desprinde

concluzia că  dreptul de exploatare, temporară, a unui bun

(concesiunea) nu formează obiect de reglementare al Legii nr.10/2001.

Faptul că titlurile de cuxe au avut un caracter

exclusiv mobiliar, neputând deveni imobile prin încorporațiune, nu pot fi

asimilate dreptului acționarilor/asociaților ca persoane juridice

proprietari ai imobilelor și activelor la data preluării în mod

abuziv a acestora, nefiind incidente prevederile Legii nr.10/2001.

Pentru considerentele expuse, recursul a fost respins ca

nefondat.