ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3543/2007

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la

data de 5 ianuarie 2006 pe rolul Tribunalului Alba, reclamanții G.M.E., G.P.I.

și G.I.A. în contradictoriu cu pârâții C.N.C.A.F. M. S.A. Deva, filiala R. SA

Roșia Montană și primarul comunei Roșia Montană, au solicitat ca prin hotărârea

ce se va pronunța să se dispună: anularea dispoziției nr. 155 din 21 noiembrie

2005 emisă de C.N.C.A.F. M. Deva, filiala R. SA Roșia Montană, restituirea în

natură a imobilului șteancă cu șteampuri cu 12 săgeți cu motor și a terenului

în suprafață de 145 stânjeni înscris în C.F. 1753 Roșia Montană și acordarea de

despăgubiri pentru 50/100 părți din cuxa nr. II a Asociației Miniere „Sf.

Treime Razna”, respectiv pentru cuxa nr. III a Asociației Miniere „Trei Crai”

din comuna Roșia Montană.

În motivarea acțiunii reclamanții au

arătat, că sunt moștenitorii legali ai antecesorilor imobilelor revendicate

G.P.(P.) și A. și ai lui G.P. al lui P.

Prin sentința civilă nr. 183 din 8

martie 2006 pronunțată de Tribunalul Alba, secția civilă, a fost respinsă

acțiunea civilă formulată de reclamanți ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond, a reținut în esență, că reclamanții nu au făcut dovada preluării abuzive

a instalațiilor de exploatare minieră aflate în proprietatea antecesorilor și

nici dacă acestea nu au fost casate, înlocuite sau distruse.

În ceea ce privește titlurile de

cuxe, potrivit Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 264 din Legea

minelor din 18 martie 1929, cuxele, nu confereau titularului un drept de proprietate

asupra exploatării, ci doar dreptul de a participa la averea asociației, cuxa

fiind definită un titlu cu valoare nedefinită cu caracter mobiliar.

Cuxa, reprezintă participațiunea

titularului la beneficiile asociației constituite pe cuxe (participațiuni).

Potrivit Legii minelor din 1929,

asociațiile constituite pe cuxe, concesionau dreptul de a efectua mici

exploatări miniere aurifere, nefiind proprietară asupra minelor, ci doar având

un drept de concesiune pentru 50 de ani.

În condițiile în care asociațiile

constituite anterior anului 1929 dar menținute prin Legea minelor și-au încetat

activitatea, titlurile de cuxă și-au pierdut valoarea, fără a fi preluate de

Statul Român, nefiind reglementate prin Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei hotărâri reclamanții

au declarat apel criticând-o întrucât au făcut dovada naționalizării bunurilor

asupra cărora poartă prezentul proces, astfel încât în mod greșit, instanța de

fond, a considerat că nu există suficiente probe care să ateste acest fapt.

În apel, reclamanții legal citați,

nu au solicitat încuviințarea și administrarea de probe noi.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

civilă, prin decizia nr. 354/A din 17 noiembrie 2006, a respins ca nefondat

apelul reclamanților.

Pentru a decide astfel, curtea a

reținut, că din interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr.

10/2001, reiese că bunurile mobile devenite imobile prin destinație, cum sunt

și instalațiile de prelucrare a minereurilor (șteampuri) și care sunt

încorporate în terenuri nu le sunt aplicabile prevederile art. 2 lit. a),

referitoare la imobilele preluate abuziv prin Legea nr. 119/1948.

Legiuitorul a înțeles să acorde

măsuri reparatorii în ipoteza doar dacă aceste bunuri mai există în

materialitatea lor, nu și pentru cazul în care acestea au fost înlocuite,

casate ori distruse.

Din C.F. nr. 1753 Roșia Montană,

rezultă că terenul în litigiu nu a trecut în proprietatea statului, antecesorii

apelanților fiind proprietari tabulari.

A mai reținut instanța de apel, că

în condițiile în care Primăria Roșia Montană s-a pronunțat asupra notificării

prin dispoziția nr. 179/2003, nu se mai impune trimiterea notificării aceleiași

instanțe.

Referitor la titlurile de cuxă

pentru care reclamanții au solicitat despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001,

curtea, a apreciat că pentru aceste titluri Legea nr. 10/2001 nu prevede măsuri

reparatorii.

Împotriva deciziei dată în apel,

prin care s-a păstrat sentința primei instanțe, au declarat recurs reclamanții

G.M.E., G.P.I. și G.I.A., invocând cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9

C. proc. civ., susținând în esență următoarele:

- intimata Primăria Roșia Montană,

nu s-a pronunțat cu privire la terenul identificat în C.F. nr. 1753, Roșia

Montană, nr.top 960 în suprafață de 522 mp, teren care împreună cu șteampurile

de 12 săgeți au fost preluate în mod abuziv la data naționalizării;

- drepturile și obligațiile

titularului de cuxă sunt stabilite de Capitolul IV din „Regulamentul special

pentru micile exploatări miniere din Munții Apuseni și din Regiunea Baia Mare”

promulgat prin Înaltul Decret Regal nr. 3207 din 14 noiembrie 1927 și nu de

Legea minelor din 28 martie 1929, așa cum a reținut în mod greșit atât instanța

de fond, cât și cea de apel;

- deținătorii certificatelor de cuxă

pot fi asimilați cu deținătorii acțiunilor nominative sau la purtător, având

calitatea de asociat/acționar la o asociație minieră.

Pentru aceste considerente,

recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate iar

pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Recursul este nefondat.

Conform art. 6 alin. (1) din Legea

nr. 10/2001, modificat prin Titlul I, art. I, pct. 10 din Legea nr. 247/2005,

„prin imobile în sensul prezentei legi, se înțeleg terenurile, cu sau fără

construcții cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod

abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste

construcții”.

Obținerea de măsuri reparatorii

pentru aceste bunuri este condiționată conform art. 6 alin. (2) din Legea nr.

10/2001, de existența lor fizică, în afară de cazul în care au fost înlocuite,

casate sau distruse.

În speță, șteampurile miniere nu mai

există fizic, fapt ce rezultă și din notificarea formulată de către recurenți

adresată Prefecturii județului Alba (fila 7 dosar fond), astfel încât corect

instanța de fond cât și cea de apel a constatat că nu sunt aplicabile

dispozițiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

În ceea ce privește cuxele miniere,

din cuprinsul Legii pentru exploatarea minelor din 28 martie 1929 și a

Regulamentului pentru aplicarea art. 264 rezultă următoarele:

- asociațiunile de exploatare

minieră, la care participarea la averea asociațiunii era constituită prin părți

(cuxe) existente la data promulgării Legii minelor, puteau să funcționeze în

condițiile în care au fost constituite;

- cuxa conferă titularului său

dreptul de a participa la averea indivizibilă a asociației, și nu avea o

valoare definită (prestabilită) cu caracter mobiliar;

- asociatul avea dreptul să

participe la veniturile asociației proporțional cu numărul acțiunilor pe care

le poseda și în aceeași proporție era obligat să contribuie la cheltuielile

asociației;

- asociatul răspundea pentru

datoriile asociației numai cu cuxa sa.

Art. 1 din Legea minelor din anul

1929 prevedea că „resursele minerale situate pe teritoriul țării și în subsolul

țării și al platoului continental (...) fac obiectul exclusiv al proprietății

publice și aparțin statului român”.

Conform art. 4 din Legea pentru

exploatarea minelor din anul 1929 „dreptul de a valorifica substanțele minerale

care aparțin Statului, se exercită de el, fie direct, fie transmițându-l

particularilor după normele și condițiunile prezentei legi”.

Așadar, exploatarea minelor se putea

face și de către particulari pe baza concesiunii acordate de stat proprietarilor

de cuxe.

Concesionarul în temeiul

contractului de concesiune putea exploata și valorifica substanțele minerale,

având doar posesia și folosința bunului, dreptul de proprietate aparținând

concedentului (statului).

În raport cu prevederile art. 3 din

Legea nr. 10/2001, republicată, care stabilesc că sunt îndreptățite la măsuri

reparatorii, persoanele fizice sau persoanele juridice proprietari ai

imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, se desprinde concluzia

că dreptul de exploatare, temporară, a unui bun (concesiunea) nu formează

obiect de reglementare al Legii nr. 10/2001.

Faptul că titlurile de cuxe au avut

un caracter exclusiv mobiliar, neputând deveni imobile prin încorporațiune, nu

pot fi asimilate dreptului acționarilor/asociaților ca persoane juridice

proprietari ai imobilelor și activelor la data preluării în mod abuziv a

acestora, nefiind incidente prevederile Legii nr. 10/2001.

Pentru considerentele expuse, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat

de G.M.E., G.P.I. și G.I.A. împotriva deciziei nr. 354/A din 17 noiembrie 2006

pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

G.M.E., G.P.I. și G.I.A. împotriva deciziei nr. 354/A din 17 noiembrie 2006

pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 3 mai 2007.