ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9137/2006

Asupra recursului civil de

față:

Din examinarea actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 326/2003 a

Judecătoriei Alba a fost respinsă ca nefondată contestația

formulată de reclamanta M.R. împotriva primarului comunei Roșia

Montană pentru anularea dispoziției 190/2003 emisă de Primarul

comunei Roșia Montană și constatarea preluării abuzive,

fără titlu de către Statul Român a imobilului situat în

Roșia Montană, compus din instalație de șteampuri cu 12

săgeți în prezent distruse. Instanța i-a respins

pretențiile referitoare la acordarea despăgubirilor în bani de

aproximativ un kilogram de aur, prin acordarea de acțiuni la

societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital

și acordarea folosului tras pentru neutilizarea șteampurilor din 1948

și până în prezent.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța a concluzionat că reclamanta nu a probat

că antecesorul său V.Ș. a avut în proprietate o instalație

de prelucrare a minereurilor pe care Statul Român a preluat-o și a

distrus-o ca efect al Legii nr. 119/1948.

Prin decizia nr. 1755 din 12

noiembrie 2004 Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondat apelul declarat

de M.Ș.R. împotriva sentinței nr. 326/2003 a Tribunalului Alba,

concluzionând că instanța de fond a reținut în mod legal și

temeinic faptul că probele administrate nu confirmă calitatea

reclamantei de persoană îndreptățită la acordarea

măsurilor reparatorii în sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei nr. 1755 din 12

noiembrie 2004 au declarat recurs, în calitate de succesori ai contestatoarei

M.Ș.R., succesorii acesteia: M.A., M.M.M. căsătorită R.

direct și prin reprezentantul fundației A.M., invocând mai multe

aspecte de nelegalitate, legate de greșita interpretare a probelor

dosarului față de mențiunile din Cartea funciară legate de

înscrierile instalației de prelucrare a minereului.

Recursul este întemeiat dar pentru

alte considerente decât cele arătate în motivare, invocate de

instanță din oficiu.

În dosarul de apel a fost depus

certificatul de deces al reclamantei, din al cărui conținut

rezultă că aceasta a decedat la data de 29 mai 2003, înainte de

pronunțarea de către Tribunalul Alba a sentinței nr.326

intervenită la 4 iunie 2003.

Cu toate acestea, însă apelul

este declarat de reclamanta M.Ș.R. și deși pe parcursul

soluționării apelului au intervenit moștenitorii acesteia M.A.

și M.M.M., instanța pronunța decizia de respingere a apelului pe

numele defunctei, ignorând intervenția în cauză a

moștenitorilor.

Așadar, instanța de fond

și apoi aceea de apel pronunțând hotărârile în cauză cu

încălcarea art. 41 C. proc. civ., fără a proceda la introducerea

în cauză a succesorilor, care au intervenit abia în faza apelului și

fără a pune în discuția acestora însușirea acțiunii

formulată de reclamanta defunctă M.Ș.R., au dat o rezolvare

nelegală cauzei.

În consecință, în temeiul

art. 313 C. proc. civ. se impune admiterea recursului și casarea celor

două hotărâri pronunțate în cauză, cu trimitere la

Tribunalul Alba.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamanții M.A. și M.M.M., căsătorită R. împotriva

deciziei nr. 1755/A din 2 noiembrie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia,

secția civilă.

Casează decizia atacată

și sentința civilă nr. 326 din 4 iunie 2003 a Tribunalului Alba

și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2006.